Acordarea, începând cu 2015, a unui sprijin cuplat în valoare de 325 de euro/ha cultivat cu soia nemodificată genetic a făcut ca interesul pentru această cultură să fie unul deosebit în rândul fermierilor. Din acest an pentru a obține în continuare acest sprijn, sămânța folosită trebuie să fie de origine românească, lucru pe care agricultorii îl pot face folosind semințe certificate de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda.
Felix, Onix și Cristina
„La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda sunt înregistrate 15 soiuri, cinci din ele sunt în cultură, iar la alte soiuri abia anul acesta introducem în cultură primele verigi biologice, dintre care trei se înmulţesc la noi, la Turda. Două soiuri se înmulţesc la staţiuniile Secuieni şi Perieni din Moldova, pentru că nu poţi ţine prea multe soiuri într-o singură unitate, fiindcă există riscul de amestecare a seminţelor. Două dintre soiurile create recent ni le va cumpăra o firmă de seminţe străină, cu reprezentanţă şi în România, şi care intenţionează desfacerea soiurilor în spaţiul ex-sovietic, mai ales în Ucraina, dar şi în Rusia”, ne-a declarat profesorul Ioan Haș, directorul SCDA Turda.
La ora actuală, în stațiune se cultivă soiurile Felix, Onix şi Cristina, dintre care primele două sunt foarte căutate de industria alimentară pentru că nu colorează produsele.
“Soia are un aşa-numit punct cu care sămânţa se prinde de păstaie, numit hil, iar dacă hilul acesta este de culoare neagră, el se vede în sămânţă şi e inestetic. La soiurile noastre, hilul este de culoarea cojii, adică galbuie şi atunci este preferat de industria alimentară, pentru că nu colorează nici laptele, nici cunoscuta brânză tofu”, explică profesorul Haș caracteristicile soiurilor de soia obținute la Turda.
Un alt atu al soiei obținute la Turda este acela al lipsei în totalitate din loturile cultivate a unei buruieni cu bobițe de culoare neagră.
„Există o buruiană destul de prezentă, mai ales în sudul ţării, cornuțeii (xantium italicum), cu bobiţe de culoare neagră care ajung la maturitate odată cu recoltarea soiei. Acestea ajung în combină, se zdrobesc acolo şi colorează tegumentul boabelor de soia în roşu, iar culoarea se transferă şi în apa cu care se spală seminţele de soia. Evident că nu place nimănui acest lucru, mai ales celor din industria alimentară, dar, din fericire, deocamdată, buruiana aceasta nu există la noi şi aceasta face să avem deja solicitări şi de soia de consum”, precizează directorul SCDA Turda.
500 de tone de sămânță, oferta din acest an
Toate aceste caracteristici fac ca cele trei soiuri să fie căutate din vreme de fermieri pentru a se asigura că nu rămân fără sămânță.
„Avem solicitări şi de soia sămânţă, chiar astăzi am dat la contabilitate (început de septembrie n.r.) o notă prin care un fermier din sudul ţării solicita 20 tone de sămânţă pentru anul viitor. Era dispus să plătească un avans ca să aibă siguranţa că va avea sămânţa de soia de la Turda.
Noi ne vom strădui în anul acesta să facem vreo 450-500 tone de sămânţă de soia, dar cu siguranţă nu va fi destulă. Noi am vândut destul de multă sămânţă de soia şi anul acesta, cam 160 de tone şi am vândut din verigi superioare. Dacă fermierii respectivi au fost interesaţi şi orientaţi, au făcut anul acesta soia sămânţă şi vor câştiga bani buni”, spune directorul Haș.
Prețul de vânzare a fost cuprins în 2014 între 3,50 şi 4,50 lei, aplicându-se unele discounturi în funcţie de cantitatea achiziţionată.
„Spre mirarea noastră, cele mai mari cantităţi au mers înspre Moldova, judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ, dar au fost şi fermieri din Transilvania, chiar şi din sudul țării care au cumpărat de la noi şi ne aşteptăm ca anul acesta să avem o avalanşă de cereri.
Din luna noiembrie, noi vom avea sămânţa pregătită pentru fermieri şi cred că, până în luna februarie, întreaga cantitate va fi şi vândută, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta.
Fermierii vor vedea că vor beneficia de subvenţia pentru înverzire. Soia preia azotul din aer şi, în simbioză cu o bacterie, fixează azotul atmosferic şi îl transformă în azot mineral, o parte din acest azot fixat din aer este pus la dispoziţia plantei până la terminarea ciclului ei vital, iar o parte din el rămâne în nodozităţi şi este apoi, prin moartea rădăcinilor şi a nodozităţilor respective, pus la dispoziţia plantei postmergătoare, în funcţie de mai mulţi factori, tipul de sol, procentul de îmburuienare, cât e solul de poluat.
Se pot fixa până la 80-100 kg substanţă activă la hectar, ceea ce nu este puţin şi e foarte important, faţă de azotul din fertilizanţii chimici. Acela este de obicei spălat de ape şi ajunge în pânza freatică, pe când azotul din nodozităţi, descompunându-se treptat şi fiind pus la dispoziţia plantelor treptat, este un îngrăşământ natural mult mai bine folosit de către plantele postmergătoare, cum este grâul, orzoaica, orzul de primăvară şi altele”, explică directorul SCDA avantajele cultivării soiei.
SCDA Turda este membru de drept al Asociației Donau Soia, în fiecare an, aici se înființează platforme demonstrative cu soiuri puse la dispoziție de organizație, pentru ca fermierii să poată alege în cunoștință de cauză. Numărul soiurilor aduse în platformă, în acest an a fost de 75, acestea putând fi cultivate în orice țară din UE.
Sprijin pentru cultivatori
Un hectar cultivat cu soia nemodificată genetic beneficiază de un sprijin cuplat de 325 de euro. Sprijinul va crește până-n 2020 la 376 de euro/ha. Din 2016, acordarea sprijinului cuplat este condiționată de folosirea de sămânță românească certificată.
În aceste condiții, subvenția pentru un hectar cultivat cu soia poate să ajungă cu ușurință la o sumă consistentă, dacă adăugăm plata pe suprafață, plata pentru înverzire (soia este fixatoare de azot), ajutorul național tranzitoriu.
Astfel, un calcul rapid arată care ar fi suma primită de la APIA de un cultivator de soia: 325 de euro + 77,08 euro (SAPS) + 53,90 euro (plata pentru înverzire) + 19 euro ANT = 474,98 euro/ha. Sprijinul cuplat se acordă cu condiția ca fermierul să obțină cel puțin 1.300 kg de soia pe un hectar.
