Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Paradă de produse tradiționale la USAMV Cluj-Napoca

„Parada produselor tradiţionale” de la USAMV Cluj-Napoca a ajuns la cea de-a X-a ediţie, prilej cu care studenţii anului IV ai Facultăţii de Agricultură, programul de studii- Ingineria mediului, caută, culeg, analizează şi aduc în modernitatea contemporană tradiţiile culinare din localităţile natale, în cadrul cursului – „Certificarea calităţii produselor ecologice – atestarea produselor tradiţionale, certificarea produselor locale, etice şi montane”.
 
Evenimentul care marchează finalizarea acestui curs reuşeşte să coaguleze un interes sporit de la an la un an la altul, nu numai din partea studenţilor implicaţi direct în proiect, ci şi din partea studenţilor străini din USAMV, care au venit plini de curiozitate să deguste produsele gastronomice realizate de colegii lor după reţetele bunicilor.

De asemenea, anul acesta interesul s-a lărgit şi înspre formele asociative din agricultură, la eveniment participând numeroşi reprezentanţi ai Grupurilor de Acţiune Locală din Transilvania şi ai unor asociaţii ce promovează şi susţin agricultura ecologică şi produsele tradiţionale.

Profesorul Cornel Cătoi, rectorul USAMV, a vizitat  fiecare stand şi a admirat costumele populare pe care le-au îmbrăcat studenţii expozanţi. „Cu multă bucurie am regăsit gusturi dragi şi produse care mi-au amintit de copilărie” a declarat domnia sa interesându-se de fiecare reţetă şi stând de vorbă cu studenţii.

L-au însoţit prorectorul Adrian Oros şi decanul Facultăţii de Agronomie, Roxana Vidican şi cu toţii s-au declarat încântaţi de diversitatea produselor, de gustul autentic şi prezentarea lor alături de costumele populare.

Sufletul acestui eveniment a fost, ca de fiecare dată conf. Avram Fiţiu, care a declarat în deschiderea sesiunii de prezentarea produselor că îşi doreşta ca numeroase produse gastronomice  să aibă şansa primirii unui atestat la nivel naţional de produs tradiţional, să fie stimulat  interesul de a pune în valoare aceste produse tradiţionale la nivel chiar european ca produs DOP, IGP sau DSG.

„Obiectivele evenimentului de astăzi sunt multiple. Pe de o parte vorbim de un eveniment pedagogic care pune în valoare munca studenţilor, pe de altă parte avem invitaţi diverşi. Sunt aici 6 GAL-uri din Transilvania, interesate de scheme de calitate, pentru că în următoarele 14 zile GAL-urile vor depune strategiile de dezvoltare locală la nivel naţional, au un buget de peste 500 milioane euro şi ne dorim ca aceste scheme de calitate pe produs tradiţional, produs local, produs montan, produs ecologic şi produs etic să fie incluse în strategia lor de dezvoltare locală.

Am invitat de aceea Gal-urile, în aşa fel încât acest eveniment să treacă de la o fază teoretică, de curs universitar, la o fază practică, în care aceste scheme de calitate să poată fi puse în valoare într-o strategie de marketing la nivel de GAL, pentru că ei au mijloace financiare destul de consistente.

Ne dorim ca între studenţi şi GAL-urile prezente să avem un dialog pe aceasta temă şi să vedem în ce măsură Grupurile de Acţine Locală ar putea să pună  la bătaie un buget semnificativ pe produs tradiţional sau pe o altă schemă de calitate.

Noi ne-am ocupat în primul semestru de certificarea produselor ecologice, în acest semestru ne ocupăm de atestare de produse tradiţionale, certificare de produse montane şi certificare de produse locale, pe baza legislaţiei în vigoare.

GAL-urile pot finanţa cu până la 3000 de euro certificarea unui produs tradiţional, local sau montan şi în strategia lor privind lanţul alimentar scurt ar trebui să pună în valoare aceste scheme de calitate. USAMV va încerca să acceseze asemenea proiecte de 100 000 euro, privind lanţul alimentar scurt în parteneriat cu Grupuri de Acţiune Locală din întreaga ţară, între un grup de ţărani şi un grup de consumatori” a mai adăugat Avram Fiţiu.

Pentru  analizarea  caietelor de sarcini au fost invitaţi prof. Alexandru Stanislav de la Oradea, colecţionar etnografic şi specialist în simbolistica elementelor din costumul popular românesc şi Mircea Groza, pentru analiza gastronomică din punct de vedere tehnic, pentru a proba cei minimum 30 de ani de autenticitate a produselor prezentate.

Prorectorul USAMV, prof. Adrian Oros a remarcat, în deschiderea sesiunii de prezentare a aspectelor teoretice importanţa legăturilor cu zona agricolă activă:

„Pentru universitate noastră este o onoare să organizeze a X-a ediţie a acestui  eveniment pe  care domnul conferenţiar Avram Fiţiu,cu pasiunea pe  care toţi i-o cunoaştem îl face, pentru noi este un plus fantastic. Pe lângă faptul că noi, ca universitate vrem să scoatem foarte buni specialişti, că vrem să contăm foarte mult în zona ştiinţifică am vrea să contăm cât mai mult în zona Transilvaniei şi din punctul de vedere al relaţiilor cu mediul economic, cu toate asociaţiile cu care noi ca parteneri şi specialişti am putea să lucrăm.

Unul din aceste domenii este relaţia cu GAL-urile. Ştim cu toţii că urmează proiecte interesante, nu foarte mari, dar numeroase, în care se  vor implica  în parteneriat cu GAL-urile, producători şi colegi de-ai noştri interesaţi să aplice, să obţină şi imagine şi bani”.
 
“Parada produselor tradiţionale” este un eveniment anual al Facultăţii de Agricultură, iar decanul ei, prof. Roxana Vidican este mereu apropiată de studenţii care ştiu să se lase contaminaţi de entuziasmul cadrelor didactice.

„A devenit deja o tradiţie la facultate de agricultură genul acesta de întâlniri şi finalizări de cursuri. Spuneam adineaori despre facultatea nostră că se caracterizează prin două elemente, tradiţie şi modernitate. Dacă vreţi, tradiţia este ceea ce încercăm să conservăm şi cu ajutorul acestui gen de discipline, iar modernitatea este dată de prezenţa tinerilor şi de scopul educativ al întregii acţiuni.

Eu aş vrea să-l felicit întâi pe domnul conferenţiar Avram Fiţiu pentru dăruirea cu care de fiecare dată organizează manifestări care apropie tot mai mult comunitatea agronomică superioară de comunităţile rurale din Transilvania şi să-l asigur de susţinerea noastră în continuare, iar dumneavoastră, celor din sală, vă spun că pornind de la celebrele cuvinte „suntem ceea ce mâncăm”, astăzi am văzut că mâncăm foarte sănătos, de foarte bună calitate, aşa cum ştim de mii de ani pe meleaguri româneşti”.

Mircea Groza : „Este a cincea ediţie la care particip şi cea de-a patra la care vin îmbrăcat în costumul popular al zonei de unde vin, după ce i-am văzut pe studenţi cu cât drag îşi îmbracă şi ei costumul. Mă bucur că sunt aici, studenţii sunt frumoşi, am vorbit cu ei şi ştiu ce fac şi de ce fac. Acest trend continuă, iar unele reţete pe care le-am cules chiar de la ei au ajuns în restaurante. Aici la Cluj, la restaurantul „Zama” veţi regăsi unele reţete furnizate de foşti studenţi de aici. Noi culegem astfel de reţete şi încercăm să le adaptăm pentru restaurante, aşa că abia aştept să înceapă prezentările, să descopăr noi lucruri” a adăugat Mircea Groza, cel care îşi poartă cu nedisimulată mândrie costumul de câte ori are ocazia.

Alexandru Stanislav a remarcat gradul de autenticitate al costumelor îmbrăcate de studenţi, reiterând afirmaţia făxută de prof. Ioan Sorin Apan, care a definit costumul popular românesc ca fiind „un templu la purtător”, enumerând şapte elemente decorative simbolice regăsite pe costumele populare româneşti, jumătate de romb, romb, spirala rodundă şi în colţuri, ori „ţâţânile lumii”. Cei prezenţi au fost invitaţi să viziteze muzeul său etnografic cu costume populare, amenajat pe malul lacului Drăgan.

Riteş de Lucăceni, tocinei din Bucovina, plăcinte cu lucernă de la Bocşa, plăcinte cu brânză pe lespede de piatră, gogoşile lolelelor din Agnita, prăjitura cu rubarbă de la Saschiz, dulceaţă din fructe de pădure de la Mărişel, drob cu ciuperci, hencleşe de Jidvei, sarmale cu păsat din Marin, pălincă din pere pădureţe, pături cu zăvoi din Sângeorz băi, lucicoş ardelenesc, pogăcele cu jumeri, palaneţ cu urdă de Sâmpetru de Câmpie, colaci împletiţi şi palaneţe cu ceapă şi slănină, mălai de Ţaga cu slănină.

Cum să nu-ţi lase gura apă şi să nu admiri strădania studenţilor de a găti reţetele bunicilor!

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Inaugurare sală de kinetoterapie la Institutul Clinic Fundeni

Articolul următor

Daimler lanseaza in Romania productia cutiilor de viteze automate cu nouă trepte

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Startup Europe Week Brașov 2024

Startup Europe Week este o inițiativă a Comisiei Europene de animare a afacerilor prin organizarea simultană a unor…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share