Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Provocari cheie pentru orase cu viitor

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a organizat, pe 22 martie, la Crowne Plaza, cea de-a patra ediție a conferinței Cities of Tomorrow – eveniment de top ce a reunit mediul de afaceri cu administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști și societatea civilă din România. Într-un an cheie, cu alegeri locale, cea mai importantă concluzie a fost necesitatea îmbunătățirii calității vieții în orașe, pentru dezvoltarea viitoare a regiunilor. 

Evenimentul a oferit o varietate bogată de prezentări, workshop-uri și o ocazie bună pentru networking. Prezentările unor invitați de marcă la nivel internațional au completat dezbaterile privind situația actuală din România și perspectivele acesteia. “De mai bine de 10 ani există o migrație masivă a românilor în străinătate, poate că ne-am întrebat cu toții: de ce pleacă oamenii aceștia? Răspunsul e simplu: pleacă pentru că găsesc o sursă mai bună de venituri, și, atunci vine a doua întrebare – de ce nu se mai întorc? Nu se mai întorc pentru că în altă parte găsesc o calitate a vieții mai bună. La fel în ultimii ani, avem un fenomen foarte ciudat, migrația de la oraș la sat, un fenomen destul de puțin răspândit în lume, de obicei fluxul este invers, pe când la noi lumea se mută de la oraș la sat. Ne întrebăm care sunt motivele, să mergem puțin pe firul întâmplărilor, cum ar trebui să arate orașul ideal?”, a lansat provocări președintele AHK, Radu Merică. În viziunea sa, un oraș modern ar trebui să atragă investitori, să fie prietenos cu mediul de afaceri și să creeze locuri de muncă bine plătite, dar și să ofere calitatea locuirii la un preț acceptabil, o infrastructură de bază de cel mai înalt nivel, școli, grădinițe, spitale, cluburi de sport, infrastructură culturală și servicii de apă, canal, precum și soluții de trafic și management energetic. Pentru toate aceste necesități sau proiecte, firmele germane pot contribui cu know how și soluții, iar AHK prin echipa dedicată poate oferi asistență și parteneri. “Orașul viitorului ar trebui să fie preocupat de dezvoltarea sustenabilă, în folosul locuitorilor, la fel cum locuitorii ar trebui să fie preocupați de viitorul orașului”, a mai transmis Radu Merică.

Ivo Gonner, primar al orașului Ulm, personalitate cu aproape 30 de ani în administrație și experiență în politici publice, a sintetizat extrem de elocvent prioritățile pentru managementul orașelor: “Oamenii vor să trăiască rezonabil într-un mediu neviciat, apa de băut trebuie să fie curată, le sunt necesare: o locuință, școli pentru copii, pentru tineri locuri de pregătire profesională și de muncă, iar ei înșiși caută muncă și să trăiască civilizația locului. Asta înseamnă dezvoltare durabilă în esența ei, dacă oamenii nu găsesc acești factori, atunci ei pur și simplu părăsesc orașul. De aceea este atât de important să oferim calitate vieții în orașe și în regiuni”, a transmis Ivo Gonner.
 

Planuri și perspective pentru România

Vasile Dîncu, vicepremier și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a pledat pentru interconectare și instituții de calitate: “În România încercăm să articulăm o politică de dezvoltare coerentă. Din păcate, cea mai mare parte din dezvoltarea urbană a României s-a produs în perioada comunistă, fapt care a făcut ca orașele noastre să se dezvolte de o modalitate uniformă, un fel de model unic. După Revoluție, am avut mai multe proiecte de dezvoltare, dar nu a fost urmărit niciunul până la capăt. Așa că în acest moment avem un amestec între politici publice, intervenții publice, piața liberă și ceea ce a construit piața liberă în orașe. Există, pe de-o parte, o anumită inhibiție în a concepe o dezvoltare regională, e o tradiție oarecum istorică, există un proiect politic al românilor, un fel de etică a unității politice, care să creeze o anumită angoasă în a gândi dezvoltarea regional. În acest moment cred că cel mai important lucru, pentru o țară la un anumit nivel de dezvoltare, cu provocări și limitele ei, este îmbunătățirea conectivității și accesibilității. Cu cât mai mulți oameni au acces la oportunități, cu atât țara va merge într-o direcție mai bună și va crește nivelul de dezvoltare. Sunt importante existența unor instituții performante, piețe funciare și imobiliare funcționale, infrastructură bună pentru prestări servicii de calitate, acces la servicii de calitate în educație sau în îngrijirea sănătății, mai ales în regiunle mai slab dezvoltate. Cred că una din problemele României pe care de multe ori nu o conștientizăm foarte bine este direcționarea unor măsuri și a unor proiecte de dezvoltare către grupurile marginale. Noi avem o mare parte din populația României care trăiește într-un sistem de marginalizare și aceasta nu este o problemă individuală așa cum de foarte multe ori credem, este o problemă a tuturor”, a atras atenția Vasile Dîncu.

 
Cum promovăm atuuri și exemple de succes care să atragă noi dezvoltări, a explicat Manuel Costescu, noul secretar de stat desemnat să conducă Departamentul pentru Investiții Străine și PPP, subordonat Ministerului Economiei, care va trebui să funcționeze ca agenție pentru promovarea investițiilor – InvestRomania: “Există foarte mulți promotori, camere de comerț, camere industriale, agenți economici care promovează România prin succesul lor, sunt firme în industria creativă care promovează România. Eu ce cred că trebuie făcut pe mai departe este să se creeze o colaborare cu toți acești actori astfel încât să putem să promovăm România nu prin 15 oameni, ci prin sute de oameni. Agenția nu va intra în competiție cu diferitele canale județene, regionale de promovare, acesta este primul lucru care trebuie înțeles și paradigma în care funcționez eu. Sunt alte parteneriate care trebuie făcute. Când vin investitori noi suntem first point of entry și nu single point of contact. Noi nu vom alege între investitori, este foarte greu, cum să aleg viitori campioni ai industriei în 10 ani de-acum. Le arăt diferitele capacități și infrastructuri la nivel uman și fizic la dispoziție. Le dăm opțiunile de 4-5 locații, care sunt capacitățile pe care le au în acele orașe. Un lucru care e foarte important este reducerea decalajului dintre regiuni, pentru asta încercăm prin ajutorul de stat să prioritizăm anumite regiuni în mod transparent, consultativ cu comunitatea de business, prin a le explica cum vedem noi rolul ajutorului de stat ca unealtă strategică în a ajuta investitorii să diminueaze acel decalaj economic. Ne uităm la PIB-ul pe cap de locuitor în anumite județe, încercăm să asistăm investitorii prin ajutorul de stat. O companie investește în Europa, nu investește în România, investește într-o regiune în care speră să aibă transparență, respectarea legilor, o consecvență a fiscalității, o consecvență economică, și astea putem să le oferim. Pentru ajutorul de stat investit de statul român suntem acum în faza de a analiză: care este multiplicatorul acelui ajutor de stat pe care îl dăm, este mare, o investiție bună pe care o face statul român, este cel mai bun exemplu în modul de public private partnership care nu se numește așa, dar în esență asta este. Pentru promovare, fiecare județ sau oraș are o capacitate mai mare sau mai mică, cred că cel mai important este să se dezvolte administrația locală. Poate să investească în infrastructură, dar în același timp trebuie să investească în capacitatea umană”.  

Și Răzvan Iorgu, director general CBRE România, a vorbit despre importanța promovării strategice. “Cred că are sens ca un astfel de departament să existe (InvestRomania, n.r.). Degeaba suntem companie top dacă investitorii nu vin în România, investitorii fac, în primul rând, o analiză a locației unde vor să își deschidă o unitate de producție sau altceva. Unul din lucrurile principale pe care ar trebui să le facă InvestRomania ar fi să asigure un acces facil la informație. În mediul privat, lucrurile sunt ceva mai simple, dacă investitorii nu vin acolo unde ești tu, nu exiști, și atunci ce fac companiile ca noi sau dezvoltatorii: luăm avionul și facem roadshow-uri în Londra, în Germania, în regiune, și încercăm să convingem respectivele companii că există un business case aici; venim cu exemple de succes ale companiilor de succes care au reușit în România și astfel încercăm să le deschidem ochii la România. Un alt exemplu, dacă există un fond de investiții care are un board în SUA, cei de acolo nu știu foarte multe despre România, pentru oamenii aceștia este foarte important să se știe bine despre noi. Pentru viitor, din punct de vedere al investitorilor, lucrurile sunt relativ simple, ei vin unde văd oportunități. Un exemplu foarte bun a fost alternativa la zona de nord, în momentul în care a apărut Podul Basarab, brusc zona de vest a orașului a fost conectată la restul orașului, înainte nici nu se putea discuta de birouri în zona aceea, acum vorbim de 400.000 de mp care se vor livra anul acesta și, probabil, 300.000 mp anul viitor, clădiri care vor fi livrate fie în zona Barbu Văcărescu, fie în zona Grozăvești. Din punct de vedere al dezvoltatorilor, Bucureștiul e interesant pentru că face parte din aceste orașe din CEE care reprezintă un motor de creștere pentru companiile private”, a susținut Răzvan Iorgu.
 

Ce spun investitorii

Dr. Christian von Albrisfeld, CEO Continental România, responsabil de peste 15.000 de salariați, a evidențiat avantajele orașelor secundare. “Dacă mi-ar plăcea sau aș vrea să creez un oraș al viitorului, m-aș uita la sustenabilitate, la calitatea vieții. Prima mea preocupare ar fi nu cum atrag investitorii, ci să mă gândesc ce vreau cu adevărat. În România mereu ne gândim prea mult la probleme, înainte să ne gândim ce vrem cu adevărat. Locuitorii în oraș vor să aibă o viață bună, un loc de muncă bun, o educație bună, să aibă posibilități de viață socială în oraș și cam atât. Aș începe să mă gândesc la o strategie în această direcție și nu să vreau să am cel mai mare zgârie nori în fiecare oraș doar pentru a avea ceva special. Există discuția între investitori și orașe, spre exemplu, noi avem acum 5.000 de ingineri în România și aceștia tind spre venituri de top și întrebarea este ce vor acești oameni? Am făcut un studiu foarte interesant care arată că oamenii din România cu studii superioare ar vrea să rămână în orașul în care au studiat, înainte vroiau întotdeauna să meargă undeva în Vest, dar totuși îi mai pierdem, dar nu din cauza salariilor, salariul este pe loc secundar. Dacă ai salariu bun ca inginer trăiești aici foarte bine în comparație cu Germania unde prețurile sunt mai mari. Dar ei pleacă din cauza standardelor de viață, a calității vieții și pentru mine cea mai importantă temă ar fi cum pot crea un oraș într-o direcție ca oamenii să vină și să rămână? Și apoi trebuie să mă uit la imaginea de ansamblu, educația pe care trebuie să o furnizez, viață culturală și ajungem la orașe precum Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu care încearcă să facă asta și investitorii vin. Apoi următorul nivel este cum facem orașul interactiv și funcțional, am dezbătut și cu consilierii, care sunt nevoile, și la Timișoara am găsit soluții pentru transport, cum îl organizăm, trebuie creat un oraș inteligent în așa fel încât oamenii să aibă cât mai mult timp pentru activități de leisure, astfel încât să nu piardă timp și totul să funcționeze eficient. Industria de automotive se focusează pe mobilitate și soluții care să susțină mobilitatea”, a transmis Dr. Christian von Albrisfeld.

Și Florin Furdui, country manager Portland Trust, una dintre cele mai importante companii de dezvoltare imobiliară, ce dezvoltă acum complexul Oregon Park, a pledat pentru o reformă reală în administrația publică. “E o problemă generală urbanismul, în general în ultimii ani am produs mașini mai bune, avioane mai bune, telefoane mai bune, la dezvoltarea orașelor stăm mai puțin bine. România, în special în ultimii 20 de ani, la nivel administrativ a suferit complet din lipsă de reguli și lipsa asta de reguli se vede în jurul nostru printr-o dezvoltare haotică în majoritatea cazurilor. Lipsa unor criterii de performață în execuție și în recrutarea oamenilor care lucrează în administrația publică duce la un dezastru, oricât ar încerca o agenție de promovare sau un investitor, la nivel de execuție administrative, lucrurile ajung să fie într-un derizoriu foarte greu de gestionat în particular. Strategia lipesește, investițiile se direcționează acolo unde își pot găsi un teren propice pentru funcționarea într-un mod independent de ceea ce se întâmplă în actul administrativ. Rolul administrației publice este să asigure echilibrul între binele public și oportunismul investițional, atâta timp cât aceste reguli nu există investițiile se duc acolo unde găsesc terenuri, utilități, infrastructură de transport etc. Ele pot fi restricționate, direcționate sau stimulate în anumite direcții. Pentru un investitor global este un criteriu foarte important și să știe că investiția este protejată de sisteme de revenire la puterea normal a unui oraș în cel mai scurt timp posibil și asta poate fi o temă pentru analize viitoare”, a subliniat Florin Furdui.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

AMCOR si oportunitati de finantare

Articolul următor

Campanie Meat & Milk: Focus pe Tehnologie

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share