Decarbonarea economiilor, eficiența energetică, asigurarea alimentării cu energie, asigurarea securității în alimentare, reducerea emisiilor de carbon, prognoza consumului, mixul energetic, stocarea energiei electrice au fost doar câteva din temele care i-au preocupat pe cei peste 500 de specialiști români și străini care au participat la ediția 2016 a FOREN, desfășurată în acest an la Vox Maris Grand Resort din Costinești.
Ediția 2016 a Forumului Regional de Energie FOREN, organizat de Comitetul Român al Energiei, membru al Consiliului Mondial al Energiei, a adunat la Costinești, timp de cinci zile, între 12-16 iunie, specialiști în sectorul energiei, români și străini, fie că vorbim de reprezentanți ai companiilor, ai institutelor de cercetare, universităților sau ai instituțiilor publice de la nivel național și european.
Mesajul de bun venit la ceremonia de deschidere a FOREN i-a aparținut lui Iulian Iancu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din cadrul Camerei Deputaților. Discursul acestuia poate fi sintetizat astfel: căderea miturilor și cea mai importantă tranziție din istoria omenirii. “Ne întâlnim la doi ani după momentul aniversar al Consiliului Mondial al Energiei, respectiv cel de aniversare a 90 de ani de la înființare, moment în care, spre bucuria noastră, și delegația României a participat, înregistrându-se ca membru fondator al celei mai mari familii a energeticienilor din lume. În acest interval însă, în cei doi ani de zile de la acel eveniment, la nivel mondial s-au petrecut lucruri care așază omenirea în cea mai importantă tranziție din istoria omenirii. Practic, începând cu decembrie 2015, după COP 21, omenirea se înscrie într-o nouă eră, cea a tranziției către un nou tip de dezvoltare. În decembrie, din fericire pentru noi toți, decidenții politici la nivel planetar au realizat că acest tip de dezvoltare nu mai poate continua. Cheia însă a acestui nou model de dezvoltare o reprezintă energia, iar, în cadrul energiei, viitorul aparține energiei electrice. Iar soluția va fi dată de o nouă revoluție tehnologică și militară”, a subliniat Iulian Iancu. Referitor la mituri a fost o călătorie interesantă prin lumea petrolului, gazelor naturale și energiei electrice, a ipotezelor legate de evoluțiile din aceste piețe și a infirmării lor în piața reală.
“În acest peisaj, practic suntem în fața unui nou tip de abordare, iar în acest tip de abordare ne demonstrează că omenirea este hotărâtă, pe de o parte, să își asume în mod responsabil suferința acestei schimbări, pe de altă parte apare un fenomen fără precedent, cel al interconectării distribuției de energie electrică cu rețelele de comunicații și pare posibil astăzi, la nivel continental, revoluția digitală îmbinată cu revoluția tehnologică, urmare a combinării celor două tehnologii și utilități. Cel mai bun exemplu aici este modelul lansat în continentul african de către asociația proprietarilor rețelelor de telefonie mobilă care, în zona sud-sahariană, unde doar 14 % au acces la energie electrică au luat decizia să realizeze noi capacități de producție a energiei cu care, practic, pe lângă stâlpii de transmisie – recepție utilizați de rețeaua de telecomunicații alimentează cu energie electrică localitățile dimprejur, iar toată activitatea de exploatare, mentenanță se face prin telefonul mobil, inclusiv echipele de intervenție în relația cu consumatorul ajungând să cumuleze date și informații în relația directă de facturare și de colectare a banilor la nivelul a 240 de milioane de noi consumatori în întreg continentul pentru că tot atâta este și cifra celor care ajung să dețină telefonie mobilă.
Din fericire, România se situează aici într-un set de avantaje în noul desen al politicilor energetice, respectiv suntem în măsură să oferim o soluție consumatorului român privind biomasa, un potențial de 48 % pe tot cuprinsul României din totalul materiilor prime energetice. De asemenea, utilizarea pământului, s-au impus criterii clare și obiective până în 2020 ca pământul, aflat în fază de biodegradare, deșertificare, înmlăștinare, să fie dedicat și valorificat pentru plante tehnice, energetice și nu numai, astfel încât pentru cele 495 de mii de hectare disponibile astăzi să oferim soluții pentru apă caldă și căldură la cel puțin 100 de localități de mărime mică și mijlocie din România”, a conchis președintele CNR-CME.
Venind în completarea antevorbitorului său, ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu a vorbit despre România și sistemul său energetic.“România are astăzi unul dintre cele mai puternice sisteme energetice din regiune. Iar eu cred că sistemul energetic românesc este unul puternic, este unul solid și situația lui se îmbunătățește, chiar dacă există zone de tensiune sau zone care sunt supuse astăzi unor transformări, acestea nu sunt decât un simptom, pe care trebuie să ni-l asumăm, al unui proces de revigorare, de eficientizare, de îmbunătățire și cred că acest lucru ar trebui bine înțeles pentru că nu văd niciun rost să extrapolăm simptomele unei transformări absolut necesare și să plecăm capul crezând că, de fapt, România în sectorul energetic nu mai reprezintă mare lucru. Cred că dimpotrivă”, a declarat Victor Vlad Grigorescul. Pentru a-și susține afirmația pozitivă referitoare la energia românească, ministrul Energiei a amintit, în acest context, de proiectul BRUA, cofinanțat de Uniunea Europeană cu aproape 180 de milioane de euro, proiect gestionat de SNTGN Transgaz SA, de finalizarea interconectorului România – Bulgaria de transport gaze naturale, care va subtraversa Dunărea, un proiect care s-a prelungit mult peste data de finalizare, despre insolvența spre sfârșit a Hidroelectrica SA și privatizarea unui pachet din companie, despre ciclul nuclear integrat și despre cercetarea științifică. “Eu cred că această zonă a sectorului energetic nu mai trebuie să rămână ignorată, indiferent că vorbim despre institute, indiferent că vorbim de facultăți, de entități care pot să ne ajute să nu mai fim exclusiv un importator de mașini – unelte sau echipamente, ci să devenim dezvoltatori, să redevenim dezvoltatori, cred că vom reuși să facem acest lucru”, a mai precizat acesta, care a amintit, de asemenea, de elaborarea unei noi Strategiii energetice a României, privită în continuare cu rezervă de către specialiștii din piață, așa cum aveam să ne convingem în zilele următoare ale forumului. Cercetarea a revenit, de asemenea, în discursul multor speakeri de la forum.
Cercetarea în domeniul energiei
Profesor doctor inginer Tudor Prisecaru, prorector al Universității Politehnica București, a ridicat câteva întrebări în panelul dedicat mixului energetic. “Ar trebui să vedem cine face cercetarea, unde se situează ea în momentul de față, pentru că, după cum se poate constata, situația noastră nu este chiar foarte bună în ceea ce privește domeniul energetic. Din punctul de vedere al fondurilor europene, în exercițiul trecut am impresia că nu s-a cheltuit aproape nimic din fondurile puse la dispoziție, lucru care este foarte grav în contextul acesta. Resursa umană este destul de slăbită, îmbătrânită și rarefiată. Ne uităm în rețeaua de institute pe care o avem, care se ocupă de energie, și constatăm că sunt două sau trei care, și ele la rândul lor nu o duc foarte bine. Avem unul pe cercetări energetice clasice și unul pe cercetări nucleare.
De asemenea sunt probleme care bat la ușă în domeniul energetic și nu are cine să se ocupe de ele, în special în România. Din 2017 apare problema deșeurilor, care nu mai poate fi tratată pe tipul gropilor de gunoi.
Care sunt abordările în momentul de față a acestei tematici, tratarea deșeurilor din punct de vedere energetic pentru diminuarea lor și utilizarea, în același timp, a unei părți din energie pe care noi o luăm astăzi din combustibilii fosili. Există multe chestiuni legate de acest subiect, dar în momentul de față nu văd o tratare coordonată de la autoritățile locale, ele vor fi primele care vor suferi de pe urma acestei situații începând de anul viitor”, a subliniat prorectorul, care consideră că cercetătorilor le revine rolul de a găsi soluții adaptate României.
La nivel național sunt 6.500 de cercetători în instituțiile naționale de cercetare, însă foarte puțini în domeniul energetic. În plus, resursa umană nu este stimulată să cerceteze în acest sector, iar rezultatele negative sunt vizibile.
Unde suntem și ce ne așteaptă
Revenind la ceremonia de deschidere și mergând mai în profunzime, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a amintit de legislația adoptată în ultimii ani în vederea integrării pieței românești de energie în cea europeană, liberalizării piețelor, asigurării securității alimentării cu energie, decarbonării etc. „În acești patru ani de zile s-au întâmplat lucruri foarte importante. Aproximativ 80-90 % din relațiile de colaborare, subordonare, de gestionare a unor evenimente din sectorul energiei s-au schimbat. Putem spune că cel mai important lucru a fost liberalizarea sectorului energetic, liberalizarea sectorului gazelor naturale. (…) România a ajuns într-o situație foarte bună, vă aduc aminte că 15 % din producția de energie electrică se exportă, iar în domeniul gazelor naturale am avut o descreștere palpitantă, am importat 25 %, 17 %, 12, 7, iar anul trecut 2,3 %. Acest lucru ne face să abordăm cu mai mult curaj finalizarea procesului de liberalizare”, a declarat, printre altele, președintele Havrileț.
De la 1 iulie, doar 30 % din necesarul de energie electrică va fi asigurat din zona prețurilor reglementate, a mai susținut Niculae Havrileț, care a mai amintit de reglementările Uniunii Europene și angajamentele de a utiliza energie din surse regenerabile.
Un fin cunoscător al pieței de energie europeană și românească, Eric Stab, director general al Engie Romania, a vorbit despre provocările din piață, despre cei patru D, care vizează reducerea emisiilor de carbon și reducerea consumului de energie și despre situația României în contextul european.
„Dorința mea și bănuiesc că a tuturor celor de aici este ca aceste discuții, prezentări și, în general, concluziile întregii săptămâni să fie reluate de către organizatori într-un set de recomandări care să reprezinte o recomandare de interes pentru sectorul energetic, pentru tot ce înseamnă strategie energetică din România și din regiune”, a fost mesajul Iulianei Andronache, noul director general interimar al Electrica SA, referitor la așteptările de la forum. Electrica SA este un partener de încredere al FOREN, la fel și Transelectrica.
“Transelectrica va face totul ca energia să circule în rețelele din România atât dinspre România cât și energie ieftină atunci când există un deficit în România și pentru asta vom dezvolta rețeaua Transelectrica. Deja am început să facem rețelele transfrontaliere, dar mai avem de întărit rețeaua din vestul țării”, a subliniat Octavian Lohan, membru al Directoratului SNTEE Transelectrica SA. De altfel, în zilele următoare, Cristian Pârvulescu, membru al Consiliului de Supraveghere al operatorului de transport, precum și alți reprezentanți au detaliat proiectele de interconexiuni pe care România le dezvoltă pe relația vest – est și nord – sud, care implică rețele, stații electrice etc., precum și proiectele de modernizare a infrastructurii de transport.
Mesaje au mai adresat participanților, Elena Nekhaev, director tehnic de programe în cadrul Consiliului Mondial al Energiei, academicianul Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, Petru Lificiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie România – Kazahstan sau Sorin Gal, directorul general al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Ceremonia de deschidere s-a încheiat cu un reușit concert și cu o recepție.
De la politică europeană la cea națională
Următoarele patru zile au fost deosebit de intense informațional. O parte a zilei a fost împărțită în 3-5 evenimente – keynote address, workshop-uri, mese rotunde etc. – care au avut loc simultan, astfel că participanții și-au ales ce au considerat mai interesant și mai util pentru domeniul lor.
Conferințele principale au fost centrate pe următoarele teme: Politicile europene de promovare a dezvoltării sustenabile a energiei, Uniunea energetică în Europa de Est și Centrală în vederea integrării regionale și asigurării alimentării cu energie, Trilema energetică și securitatea energetică, respectiv Concurența și regulile de tranzacționare în piața internă a Uniunii Europene. Impactul prețurilor volatile de energie.
Florin Tobescu, director ANRE, a declarat în primul panel, moderat de Slav Slavov – ex-manager general pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei, că: “Prioritățile pentru 2016, acestea sunt legate de creșterea eficienței piețelor de energie, integrarea acestora în piața europeană, armonizarea legislației primare cu cea secundară, dezvoltarea platformelor de tranzacționare, aplicarea regulamentelor europene privind transparența și integritatea piețelor, asigurarea integrării energiei din surse regenerabile într-un mod sigur și fiabil, încurajarea investițiilor în rețele inteligente etc.”.
Referitor la sectorul gazelor naturale, acesta a subliniat că activitatea de înmagazinare a gazelor naturale rămâne una strategică, utilizarea tot mai largă a biometanului și reconsiderarea utilizării a gazului metan pentru producerea de energie electrică sunt, de asemenea, priorități ale sectorului.
În acest context de integrare a piețelor, regional mai întâi, apoi la nivelul întregii Uniuni Europene, cel mai greu lucru pentru ENTSO-E (rețeaua europeană de transport a energiei electrice) care este chemat să facă un plan de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pe 10 ani este prognoza consumului.
“În toate strategiile ne-am lovit de consum și prognoza consumului”, a subliniat Ioan Dan Gheorghiu, vicepreședinte CNR-CME, care a mai precizat că, potrivit estimărilor, România ar fi trebuit să se apropie de un consum anual de 70 TWh, ceea este departe însă de consumul real. O problemă identificată de către specialistul CNR-CME din cauza cărora eșuează prognozele este lipsa strategiilor sectoriale, pentru că nu avem o strategie pe transporturi, agricultură etc. Este unul din motivele pentu care prognozele din strategia energetică elaborată în 2007 a fost departe de realitate și nu a fost pusă în operă niciodată.
Gheorghe Indre, consilier CNR-CME, care a expus raportul trilemei energetice, a mai ridicat o problemă legată de politicile de susținere a dezvoltării sustenabile a energiei și utilizarea surselor regenerabile de energie, și anume stocarea energiei electrice.
Corneliu Bodea – președinte al Centrului Român al Energiei (CRE) și membru al Boardului ABBC Group BV – a susținut că în contextul european, mixul pe care România trebuie să îl găsească este legat de trei aspecte, și anume, de: mixul inteligent de generare, rețelele inteligente și eficiența energetică.
Cum ne raportăm ca țară la UE?
România e nevoită să își respecte angajamentele și să transpună în legislația internă normele europene. Cum ne raportăm și cum ne apărăm interesul național a revenit în prezentările mai multor speakeri.
Corneliu Bodea – președinte CRE, a subliniat că “există o anumită emotivitate, o anumită lipsă a unei poziții angajante a României. În cadrul discuțiilor la DG Energy, statele membre își susțin strategiile. Nu interzice nimeni statelor membre să aibă politici naționale în domenii strategice. Eu salut faptul că România își recompune o nouă strategie energetică adaptată la provocările momentului și cu o deschidere spre o viziune. Trebuie să fim mai activi, să ne afirmăm interesele mai serios și mai pregnant”.
Victor Vaida, un specialist cu o bogată experiență în domeniul energiei electrice, și-a concentrat prezentarea asupra strategiei energetice a României, însă a susținut, apăsat, că România, prin autoritățile sale, trebuie să pună pe primul loc propriul interes.
Corneliu Bodea a mai subliniat că România are nevoie de investiții, însă îi lipsesc proiectele aliniate în domeniul energetic, desi fonduri ar fi – europene, bancare etc.
Mixul energetic, cum va arăta?
Magdalena-Andreea Străchinescu-Olteanu, Head of Unit, New energy technologies, innovation and clean coal, DG Energy, Comisia Europeană, a vorbit despre situația Uniunii Europene, care, după cum știm este dependentă de importuri, în special de combustibili fosili, însă tendința este de a crește producția de energie electrică și termică din surse regenerabile. “O preocupare destul de importantă este aceea că energia care provine din surse regenerabile, dar în același timp variabilă, crește, are o pondere din ce în ce mai importantă în mixul energetic european. O dată cu energia variabilă, sunt mai multe probleme la nivel de sistem energetic, probleme de flexibilitate, probleme de asigurare a livrării de energie, pentru ca activitatea economică și serviciile sociale, confortul tuturor utilizatorilor să fie asigurat”, a subliniat aceasta.
Cum își va construi fiecare stat membru mixul energetic este o responsabilitate națională care va ține cont însă de politicile europene referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, ponderea surselor regenerabile în total producție energie etc. Pentru anul 2020 există obiective clare în materie de reducerea gazelor cu efect de seră, în materie de surse de energie regenerabilă care trebuie atinse în materie de consum de energie și, nu în ultimul rând, eficiență energetică.
Există de asemenea o orientare pentru 2030 care a fost anunțată în 2014, unde vorbim de reducerea cu 40 % a gazelor cu efect de seră și de cel puțin 27 % în ce privește eficiența energetică și energia regenerabilă în consumul de energie.
“Se știe că mixul energetic este o responsabilitate națională. Uniunea Europeană nu va spune niciodată că România trebuie să producă X din cărbune, Y din nuclear și așa mai departe. Este o realitate care diferă la o țară la alta, în funcție de resursele de care dispune fiecare, dar care în același timp creează o anumită nevoie de cooperare în Europa și, desigur, realități diferite. Bazându-ne pe resurse avem dependențe de import diferite la nivel european, în ce privește gazele, ceea ce creează o mai mare necesitate de cooperare în acest domeniu. Există, de asemenea, țări care au istorii diferite în materie de relații tradiționale, de surse de aprovizionare, de import, există priorități politice diferite în fiecare țară. În contextul acestor diferențe aș spune că atingerea unei piețe integrate la nivel de energie necesită o mai multă colaborare și coordonare a politicilor energetice între țările vecine, ca și stabilirea unor coridoare pentru a permite fluxurile de energie. Privind la ce se întâmplă în privința infrastructurilor de gaz natural lichefiat și faptul că se preconizează dezvoltarea altora în Europa arată clar tendința că gazul este o resursă care va continua să existe în mixul energetic european, și în același timp este o resursă care este văzută pentru viitor”, a mai precizat Magdalena-Andreea Străchinescu-Olteanu.
În completare a venit prezentarea Corinei Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. ”La nivelul Ministerului Energiei considerăm că păstrarea unui mix energetic echilibrat reprezintă un element cheie în strategia energetică a României. De ce spun acest lucru? Răspunsul este unul simplu: deși viitorul României nu se va mai face local ci regional, pentru noi este foarte importantă securitatea energetică a României. Nu putem să ne gândim la o securitate energetică fără să regăsim în mixul energetic toate resursele pe care le avem. Suntem într-o zonă geopolitică foarte sensibilă, granițele României închid granițele Europei din punct de vedere energetic, motiv pentru care toate tipurile de resurse, fie că vorbim despre regenerabile, fie că vorbim despre energie nucleară, cărbune sau gaze, ele trebuie să-și găsească cumva o anumită cotă în acest mix energetic. Cât va fi această cotă? Cum va fi tranziția către mixul actual și ce se va întâmpla în viitorii ani? Un răspuns la aceste întrebări nu-l putem da astăzi, sperăm să-l putem oferi până în septembrie. Depinde foarte mult și de dezvoltările tehnologice care vor apărea în acest domeniu. Nu putem vorbi despre o creștere a procentului energiei regenerabile în mixul de energie fără să ne gândim și la modalități de stocare a energiei”, a precizat Corina Popescu.
Cum stăm cu eficiența
O temă care a revenit în prezentări a fost cea a eficienței energetice.
”Termenul de conservare, una din temele abordate în cadrul acestei sesiuni, înseamnă, de fapt, economie de energie. Toți suntem consumatori de energie și acest lucru reprezintă un imperativ al existenței cotidiene. Discuțiile care au avut loc în jurul acestor aspecte legate de eficiență, conservare, invită la schimbarea comportamentului individual. Până la a ajunge la marile economii monitorizate și raportate la nivel național, la nivel sectorial, la nivel de industrie, la nivel de companii și firme mari, contează foarte mult și exemplul pe care îl dă fiecare. Mă bucur că am avut prilejul de a dezbate aceste lucruri nu doar cu specialiști și colegii din toată țara dar și cu invitați din Austria, Republica Moldova, Marea Britanie, oameni a căror experiență ne poate fi utilă. E bine că avem astfel de prilejuri și sunt convins că discuțiile ne-au incitat pe toți și ele vor mai continua”, a declarat Emil Calotă, vicepreședinte al ANRE.
Dr. Virgil Mușatescu, membru al consiliului Fondului Român pentru Creșterea Eficienței Energiei și președinte al Asociației pentru Politici Energetice din România, a subliniat că sunt încă multe de îmbunătățit în domeniul eficienței energetice. ”De exemplu, ANRE chiar are niște dicuții în fața justiției în privința unor neînțelegeri a prevederilor, însăși a Hotărârii de Guvern corespunzătoare acestei probleme. Deci lucrurile trebuie înlăturate în acest sens. Mai mult decât atât, între timp, din experiența care s-a câștigat, evident că au apărut alte idei care să îmbunătățească acest cadru legislativ. Trebuie să se țină seama de niște ghiduri în privința ajutorului de stat la nivelul Uniunii Europene în ce privește mediul și energia. Este bine ca să se reia această discuție și în același timp să se promoveze lucrurile mai bune. Elementele esențiale sunt legate în primul rând de Hotărârea de Guvern și în al doilea rând de faptul că noi nu avem o strategie pentru domeniul respectiv. Nu avem în primul rând o strategie pentru energie electrică. Din punct de vedere administrativ și instituțional, au fost multe lucruri legate atât de coordonarea domeniului cât și chestiuni care se întâlnesc la autoritățile locale. Nu au capacitatea de a gândi felul în care să-și dezvolte la nivelul lor planurile de dezvoltare în domeniul acestui serviciu fundamental, de interes public”, a declarat dr. Mușatescu.
Nici în domeniul energiei termice și a utilizării biomasei și biogazului pentru producția de energie electrică și termică nu stăm strălucit. A punctat astfel Ilias Papageorgiadis, președintele Asociației Române de Biomasă și Biogaz.
”În afară de toate ideile și proiectele macro frumoase care există în România există și o realitate care există în zonele defavorizate din România unde nu există o infrastructură pentru gazele naturale, unde nu există soluții fezabile pentru energie termică. România se confruntă cu ceva care s-a întâmplat în toată Europa, și anume proiecte locale cu biomasă. Să folosim deșeurile noastre să producem energie pe plan local. În Europa, acest sector de bioenergie a ajuns să reprezinte undeva la 63 % din toate energiile regenerabile la nivel european. Dacă e să rezolvăm problemele viitorului, soluția se pare că este un mix între cărbune și biomasă. Până acum sectorul nostru nu prea a fost dezvoltat, din cauză că este unul mai complicat. E frumos să spui cuvinte frumoase, iar acest sector nu a dus lipsă de astfel de cuvinte și, dacă ar fi să primim câte un euro pentru fiecare cuvânt bun legat de biomasă, ar trebui să fim acum miliardari.
Noi vorbim despre tehnologie high tech. Noi luăm deșeuri de la păduri, din zonele agricole, deșeuri menajere, practic orice fel de deșeuri, nămol din stațiile de epurare și le transformăm în energie electrică și termică. Rezolvăm problema la nivel local, fără să transportăm energia eoliană din Dobrogea până la Cluj sau Timișoara. Noi considerăm că avem ideile cele mai potrivite pentru profilul României”, a declarat acesta.
Până în 2018, Uniunea Europeană obligă statele membre să ajungă la o eficiență de 77 %, ceea ce înseamnă ca dintr-o tonă de deșeuri să pierzi doar 230 de kilograme. “Până în 2020 avem o directivă europeană care ne spune clar să nu mai aruncăm în gropi deșeurile. În momentul actual ajungem undeva la 97 % din deșeurile noastre și avem cam 10 milioane de tone de deșeuri menajere. Până în 2020 trebuie să micșorăm acest procent sub 50 %, astfel vom avea penalizări care se ridică la 500.000 de euro pe zi, respectiv 180 de milioane de euro pe an”, a mai subliniat Ilias Papageorgiadis, care consideră România o piață favorabilă pentru dezvoltarea acestui sector de biomasă și biogaz. “Un exemplu este la Pitești unde avem o stație nouă care preia deșeuri și le transformă în energie electrică și termică. Este ceva practic care se întâmplă acum în România, 100.000 de tone, cu care producem cam 5,4 MW energie electrică și 20 MW energie termică. Acest proiect îl putem multiplica la nivel național, depinde de nevoile fiecărui oraș. Așa că din cei 300 de MW propunem să rezervăm 125 pentru acest sector. Astfel salvăm deșeurile menajere și le transformăm în energie electrică și termică”, a conchis președintele Asociației Române de Biomasă și Biogaz.
Finanțarea ar urma să fie asigurată de la Fondul de Mediu, în primă fază.
Perspective petroliere în Marea Neagră
Sorin Gal, directorul general al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), dar și alți reprezentanți ai agenției au participat activ ca speakeri în mai multe paneluri de discuții. Dacă directorul Anca Baciu a vorbit, spre exemplu, de proiectul interconectorului de gaze naturale dintre România și Republica Moldova, conexiune realizată în zona Ungheni, directorul general Sorin Gal a prezentat situația explorărilor din Marea Neagră, o temă extrem de actuală a sectorului energetic românesc. “Vorbim undeva de 130 de miliarde de mc. Întrebarea care se pune este: e mult sau puțin? Depinde cu ce comparăm. Nu putem să ne comparăm cu Marea Nordului, cu Golful Persic, dar cei 130 de miliarde mc de fapt sunt comparabil cu ce avem pe zona de onshore. (…) Dublăm, de fapt, rezervele exploatabile ale României pentru următorii ani”, a arătat Sorin Gal, care s-a referit și la costurile enorme pe care le presupune punerea în exploatare a zăcămintelor descoperite offshore. “Trecerea într-o fază de dezvoltare a unui zăcământ offshore care se află în zonă de mare adâncime este o problemă foarte complicată, care necesită o analiză de cost foarte profundă. Dacă ne gândim că instalația de suprafață care aduce gazele din zona de mare adâncime ar costa undeva la 4,7 miliarde de dolari, vă dați seama că investiția este una mare și care trebuie să aibă acoperire în cantități foarte mari de gaz. Nici nu ar fi rentabil să construiești o astfel de instalație fără să produci anual undeva la 6 miliarde de metri cubi”, a subliniat reprezentantul ANRM.
Multe alte teme au fost dezbătute la FOREN 2016, pe care vom încerca să le dezvoltăm cu specialiști din sectorul energiei în edițiile viitoare ale revistei noastre.
Expoziție internațională
În paralel cu sesiunile de discuții, mesele rotunde, workshopurile a avut loc în cadrul FOREN și o expoziție internațională, în zona de spa a complexului VOX Maris Grand Resort. 27 de entități, printre care ADREM Invest, Complexul Energetic Oltenia SA, CONPET SA, Electrica, Electromagnetica, Enel, Roxtec, Siemens, Transelectrica, SMART SA, VLER etc. și-au expus oferta participanților.
Ligia VORO și Alin ZAHARIE
