Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Adrian Pintea, Director General APIA: Procentul de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă este simțitor mai mare

de Denisa MORAR
Până la data de 9 februarie 2018, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a reușit să autorizeze la plată suma de 1,977 miliarde euro, având ca sursă FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) + cofinanțare de la Bugetul National și BN (Bugetul National), din care 1,366 miliarde euro numai din FEGA, iar restul de 611 milioane euro din FEADR și de la bugetul național. Începând din Campania 2018, fermierii pot solicita sprijin pentru 3 pachete noi din măsura 10 “Agromediu și climă”. Detalii și alte informații despre activitatea agenției ne-a oferit Adrian PINTEA, Director General APIA, în interviul acordat Transilvania Business – AGRO TB.
Care este situația plăților pentru Campania 2017 și ce procent s-a plătit din plata finală aferentă acesteia către fermieri până la această dată și comparativ cu situația din anii anteriori?
La data de 16 octombrie 2017 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a demarat plățile în avans aferente Campaniei 2017, iar, de la 1 decembrie 2017, plata finală, reușind până la data de 9 februarie 2018 să autorizeze la plată suma de 1,977 miliarde euro, având ca sursă FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) + cofinanțare de la Bugetul National și BN (Bugetul National), din care 1,366 miliarde euro numai din FEGA, iar restul de 611 milioane euro din FEADR și de la bugetul național.
Astfel, procentul de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru Campania 2017 este la data de 9 februarie 2018 de 75,85 % din alocarea de 1,801 miliarde euro, simțitor mai mare prin raportare la Campaniile anterioare, respectiv 50,60 % la data de 9 februarie 2017 pentru Campania 2016 și 15,97 % la data de 9 februarie 2016 pentru Campania 2015 din alocările aferente campaniilor respective.
Dacă odată cu demararea Campaniei 2018 mai apar scheme noi de plată derulate de APIA, care ar fi acestea? Pentru informarea din timp a fermierilor, vă rugăm să le menționați.
În momentul de față nu avem semnale cu privire la demararea de noi scheme de plată pentru campania 2018 finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însă, dacă va fi cazul, vă asigurăm că fermierii noștri vor fi informați cu prioritate.
Avem în schimb noutăți în ceea ce privește măsurile de dezvoltare rurală, finanțate din FEADR. Începând din Campania 2018, fermierii pot solicita sprijin pentru 3 pachete noi din măsura 10 “Agromediu și climă” (aprobate prin PNDR 2014-2020), respectiv Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) cu 2 sub-pachete, Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole și Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda), tot cu 2 sub-pachete.
Privind retrospectiv, putem vorbi de o dinamică foarte accentuată a formelor de sprijin gestionate de APIA, dedicate dezvoltării sectorului agricol și finanțate atât din fondurile europene, cât și din bugetul național. Astfel, dacă după aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, Agenția derula în jur de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, după introducerea noii Politici Agricole Comune în anul 2015, numărul schemelor, măsurilor și submăsurilor gestionate de APIA a crescut substanțial, ajungând la momentul actual la peste 100.
Inclusiv anul trecut, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a lansat două măsuri noi din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, respectiv Măsura 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” – SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite” și Măsura 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor” – Sub-măsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”.
Ce elemente de noutate legislativă/procedurală aduce Campania de preluare a cererilor unice 2018 și dacă vor avea loc modificări ale legislației naționale din domeniu, respectiv modificări ale OUG 3/2015 sau ale Ordinului 619/2015?
Elementele de noutate legislativă/procedurală din Campania 2018 vizează preponderent anumite completări, flexibilizări ale prevederilor actuale, regândiri ale anumitor definiții, pentru a veni, astfel, în sprijinul fermierilor.
De pildă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2393/2017 al Parlamentului European și al Consiliului, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, se vor modifica în legislația națională (OUG nr. 3/2015 și OMADR nr. 619/2015), unele prevederi care simplifică și flexibilizează anumite condiții de eligibilitate referitoare la practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, la accesul tinerilor fermieri, la fermierul activ și la aplicarea schemei de sprijin cuplat.
În ceea ce privește dovedirea calității de fermier activ, conform consultării Ministerului Finanțelor Publice, se poate simplifica formularistica solicitată fermierilor persoane fizice care nu au obligația să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară.
Astfel, formularele 200 «Declarație privind veniturile realizate din România», 221 «Declaraţie privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit», decizia de impunere emisă de unitatea teritorială a Ministerului Finanțelor Publice, documente justificative eliberate de plătitorii de venituri care au obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului, intermediari, societăți de administrare a investițiilor sau alți plătitori de venit, nu mai trebuie prezentate de către fermieri la APIA.
Persoanele care nu au obligația să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară prezintă doar adeverința eliberată de Agenția Națională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi și, după caz, veniturile din activități agricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.
Referitor la fermierii care au asumate, în mod voluntar, angajamente pentru măsurile de dezvoltare rurală, sunt prevăzute 2 modificări ale OMADR nr. 619/2015.
Potrivit prevederilor în vigoare, în cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru angajamentele care se aplică la nivel de parcelă, nu există posibilitatea schimbării parcelelor, prin modificarea amplasamentului sau prin micșorarea suprafeței, pe tot parcursul celor 5 ani de angajament. Angajamentele asumate de către fermieri pentru măsurile compensatorii, care se aplică la nivel de suprafață total angajată, sunt condiționate de menținerea suprafeței angajate pe toată perioada de angajament, existând posibilitatea ca parcelele să fie schimbate anual.
În acest context, a fost adăugată o prevedere potrivit căreia sunt exceptate parcelele pentru care suprafețele rezultate în urma înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul Național de Cadastru şi Carte Funciară și înscrise în registrul agricol, sunt mai mici decât cele aflate sub angajament.
Totodată, potrivit noilor prevederi, nu se vor aplica sancțiuni administrative în cazul în care fermierul demonstrează că nu este răspunzător pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a altor obligații care rezultă din aplicarea normelor privind măsurile de dezvoltare rurală, în cazul în care suprafețele sunt incluse în rezervații științifice, în zone de protecție strictă ale parcurilor naționale, parcurilor naturale sau rezervații ale biosferei.
Referitor la plata pentru înverzire, dacă începând cu anul 2018 apar modificări privind condițiile pentru accesarea de către fermieri a acestei scheme de plată directă și care ar fi acestea?
Dintre modificările care se aplică începând cu anul 2018 în ceea ce privește Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plata pentru înverzire, amintim, de pildă, faptul că, în contextul în care sunt exceptate de la diversificarea culturilor și de la declararea zonelor de interes ecologic (ZIE) exploatațiile pentru care întreaga suprafață este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție sau în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau peste 75 % din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, a fost eliminată condiția ca suprafața arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha.
Fermierii, în ale căror exploatații terenul arabil este mai mare de 15 ha, se asigură că, începând cu anul de cerere 2018, o suprafață care corespunde unui procent minim de 5 % din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat, este zonă de interes ecologic.
Referitor la zonele de interes ecologic, în cazul iazurilor, începând cu această campanie suprafața care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic este de maxim 0,3 ha, față de suprafața maximă acceptată de 0,1 ha din campaniile anterioare. De asemenea, în ceea ce privește rigolele, începând cu noua campanie, suprafața care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează până la o lățime maximă de 10 metri, față de lățimea maximă acceptată de 6 m din campaniile precedente.
Începând cu această campanie elementele de peisaj, zonele tampon și marginile de câmp sunt considerate suprafețe sau elemente adiacente atunci când sunt adiacente unei zone de interes ecologic direct adiacente terenului arabil al exploatației. În campaniile anterioare erau considerate elemente ZIE dacă erau direct adiacente terenului arabil.
De asemenea, modificările vizează și o creștere a factorului de ponderare de la 0,3 la 0,5 pentru zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție și de la 0,7 la 1 în cazul zonelor cu culturi fixatoare de azot, precum și includerea zonelor cu Iarba elefantului-Miscanthus în categoria zonelor de interes ecologic.
O altă modificare ar fi interzicerea utilizării produselor de protecție a plantelor pe zonele cu culturi secundare sau strat vegetal și pe zonele cu culturi fixatoare de azot.
Toate aceste modificări se află în curs de elaborare la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca urmare a modificărilor regulamentelor europene, respectiv a Regulamentului (UE) 2393/2017 al Parlamentului European și al Consiliului.
Din anul 2012 se derulează Măsura 215 legată de bunăstarea animalelor – porcine și păsări. Continuă această măsură și din 2018, cel puțin până la finalizarea PAC 2015-2020?
Măsura 14 (fosta măsură 215) – plăți în favoarea bunăstării animalelor, respectiv plăți în favoarea bunăstării porcinelor (pachetul a) și plăți în favoarea bunăstării păsărilor (pachetul b), are ca obiectiv general îmbunătățirea mediului şi a spațiului rural, prin susținerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor.
APIA gestionează Măsura 14 în baza acordului de delegare încheiat între AFIR – APIA – ANSVSA, iar la momentul actual aceasta continuă pentru fermierii care au intrat în măsură în sesiunile 2 și 3 pentru porc, respectiv sesiunea 2 – pasăre.
În ceea ce privește dinamica viitoare a măsurii, aceasta este o prerogativă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, agenția de plăți fiind organ de implementare a strategiilor și politicilor sectoriale dezvoltate de Ministerul Agriculturii.
Dacă anul 2018 va fi an de referință pentru schema de sprijin Ajutor National Tranzitoriu – ANT8, se cunoaște, până în anul 2017 inclusiv, data de referință era 31 ianuarie 2013, există posibilitatea modificării acesteia?
ANT 8, respectiv Schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne, este un ajutor național tranzitoriu acordat de APIA în sectorul zootehnic, ce corespunde unei prime pe cap de animal de care beneficiază producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice care dețin, cresc și exploatează animale identificate şi înregistrate în sistemul național.
Legislația în baza căreia APIA acordă ANT 8, este Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.
În ceea ce privește datele de referință, acestea sunt deja cunoscute, dar anual vor putea solicita sprijin ANT 8 și fermierii cu exploatații nou înființate, în sensul prevederilor articolului 68 (3), literele b si c din Ordinul MADR ante-menționat.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Andrei Trifan: ”În 2018, ne propunem să deschidem încă 10 restaurante Subway în țară”

Articolul următor

Maramureș: Seini, primul oraş din România care îşi produce energia electrică din dejecțiile animalelor

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share