Conducerile şi reprezentanţii studenţilor din cele cinci universităţi tradiţionale din cadrul Consorţiului Universitaria dezbat, în perioada 22-24 iunie 2018, la Cluj-Napoca, problemele de actualitate cu care se confruntă mediul universitar românesc.
În cadrul reuniunii găzduite de Universitatea Babeş-Bolyai, rectorii, preşedinţii senatelor, prorectorii, precum şi reprezentanţii direcţiilor de specialitate şi ai studenţilor celor cinci universităţi ale Consorţiului vor încerca să propună soluţii comune în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului superior şi a activităţii de cercetare, dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, relaţia universităţilor de stat cu mediul de afaceri, practica studenţească, internaţionalizarea universităţilor.
“Consorţiul Universitaria trebuie să dea tonul în ceea ce priveşte învăţământul superior românesc, reunind cele mai importante cinci universităţi din această ţară, universităţi care atrag cel mai mare număr de studenţi. Pe aceştia nu îi putem influenţa în momentul în care aleg unde să studieze. Studenţii vin acolo unde se face învăţământ de calitate”, a afirmat, în deschiderea reuniunii, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop.
“Suntem primele 5 universităţi din România, primele în topul angajatorilor, primele în topul preferinţelor studenţilor. Într-un singur top suntem pe ultimul loc: cel al preferinţelor Ministerului Educaţiei Naţionale”, a afirmat, la rândul său, preşedintele Senatului Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Marian Preda.
Problema finanţării a fost abordată, în deschiderea reuniunii Consorţiului Universitaria, şi de rectorul Academiei de Studii Economice Bucureşti, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, care a afirmat că “Universităţile Consorţiului trebuie să ceară Ministerului de Finanţe să revină asupra sistemului de finanţare, iar factorii de decizie din domeniul învăţământului superior ar trebui să ia în considerare în mod serios poziţia Consorţiului şi să includă rectorii universităţilor membre în grupurile de consultare şi decizie”.
Rectorul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, a subliniat importanţa reuniunii de la Cluj în contextul apropierii sesiunilor de admitere şi al reducerii numărului locurilor bugetate alocate universităţilor tradiţionale româneşti: “Este extrem de important să discutăm problemele legate de finanţare, de apropierea admiterii, mai ales când ştim cu toţii că am fost afectaţi de reducerea cifrelor de şcolarizare. E foarte important, de asemenea, să discutăm la modul cel mai serios despre clasificarea universităţilor şi evaluarea şcolilor doctorale”.
Implicat în problema evaluării şcolilor doctorale, prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu, a subliniat faptul că există deja o serie de propuneri privind realizarea cadrului metodologic şi a indicatorilor de evaluare.
Prezent la deschiderea reuniunii Consorţiului Universitaria, rectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, a anunţat că va organiza o dezbatere publică pe tema problemelor învăţământului superior şi a fondurilor europene alocate acestuia, dezbatere la care va participa şi comisarul european pe probleme de tineret, Tibor Navracsics: “Senatul Universităţii Bucureşti a elaborat un memoriu semnat de peste 1200 de persoane, în care am prezentat situaţia în care ne aflăm, evident fără a intra în detalii legate de politică”.
Înfiinţat în anul 2009, Consorţiul Universitaria şi-a propus să reprezinte cel mai important partener instituţional de dialog al Ministerului Educaţiei Naţionale în probleme referitoare la învăţământul superior românesc, precum direcţiile strategice de dezvoltare a acestuia, activitatea de cercetare, finanţarea sau internaţionalizarea.
Din Consorţiul Universitaria fac parte Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, ale căror conduceri se reunesc periodic pentru a dezbate problemele punctuale ale sistemului universitar românesc, dar şi strategii de dezvoltare. Rezoluţiile şi propunerile concrete rezultate în urma discuţiilor specialiştilor din universităţi sunt transmise Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru a putea constitui un punct de pornire pentru dezbatere şi analiză.
