Cristian Hotoboc, președintele PALMED-Asociația Furnizorilor de Servicii Medicale din România: ”Sistemul de sănătate, public și privat, sunt complementare și trebuie să coexiste”

În timp ce gratuitatea din sistemul sanitar de stat atrage, dată fiind cotizația lunară la sistemul de asigurări de sănătate, experiența oferită de sistemul medical privat, net superioară, cu beneficii pe măsură, este tot mai frecvent căutată de pacienți. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, Cristian Hotoboc, președintele PALMED-Asociația Furnizorilor de Servicii Medicale din România, a făcut o scurtă radiografie a evoluției sectorului medical privat din România, dar a explicat și ce soluții ar trebui să fie luate în calcul la nivel decizional astfel încât cele două lumi, ale aceluiași sistem, public și privat, să conlucreze în beneficiul pacientului.
În ultimii ani, investițiile în sistemul privat de sănătate au luat amploare la nivel național, furnizorii de servicii medicale private venind în fața pacienților cu o gamă largă de servicii la cele mai înalte standarde, însă multă lume mai privește încă medicina privată ca pe un business. Ar fi nevoie de o schimbare a cadrului legislativ astfel încât, din colaborarea dintre sistemul de sănătate privat cu cel public, pacientul să beneficieze de cele mai bune îngrijiri de sănătate?
Am spus întotdeauna că cele două sisteme de sănătate, public și privat, sunt complementare și trebuie să coexiste. Cred că mentalitatea oamenilor a început să se schimbe încetul, cu încetul, iar percepția despre care vorbiți să fie cât mai rar întâlnită. Dacă stăm să ne gândim, în prezent, sistemul privat de sănătate reprezintă peste 80 % din totalul sistemului de sănătate. De ce fac această afirmație: medicina de familie este 100 % privată, ambulatoriile de specialitate sunt 90 % private, paraclinicul (laboratoare de analize medicale și centre de imagistică) sunt 95 % private, îngrijirile la domiciliu sunt 100 % private. Singurul sector în care, într-adevăr, sistemul de stat este preponderent este cel al spitalizării continue, dar și acolo sistemul privat este în continuă dezvoltare. În ultimii ani, pacientul a beneficiat din ce în ce mai mult de servicii de sănătate de o calitate mai bună, mai ales în cazul sistemului privat de sănătate, dar totodată s-au obținut îmbunătățiri semnificative și la sistemul de stat.
Pentru ca finanțarea din partea statului să fie echitabilă și pentru sistemul medical privat, ce modificări ar trebui să fie aduse în legislație astfel încât și serviciile medicale private să fie acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate? Mă refer aici la servicii medicale, proceduri care se efectuează doar în privat și aduc pacientului un anumit grad de confort, riscuri minime, recuperare rapidă.
Majoritatea serviciilor medicale sunt decontate, în principiu, la fel în cadrul ambelor sisteme de sănătate. Problema cea mai mare pe care o avem este reprezentată de faptul că fondurile sunt prea mici pentru a se putea acoperi în totalitate pachetul de bază. Aici, noi am identificat două soluții alternative, și anume: ori se alocă mai multe fonduri pentru a se acoperi pachetul de bază – asta se poate face inclusiv prin introducerea asigurărilor private complementare și suplimentare -, ori se reduce pachetul de bază astfel încât fondul să ajungă de la o lună la alta și pacienții să poată beneficia de serviciile medicale incluse și în realitate, nu numai pe hârtie.
PALMED propune introducerea în legislație a contribuției personale din partea pacientului. Vă rog să oferiți mai multe detalii privind acest aspect și dacă au fost înaintate aceste propuneri și autorităților.
Acest aspect al contribuției personale îl discutăm cu autoritățile de ani de zile și, din păcate, nu prea reușim să-l rezolvăm. Având în vedere că fondurile sunt insuficiente, așa cum spuneam la punctul anterior, bineînțeles că și tarifele de decontare sunt subdimensionate. Așadar, PALMED propune, de câțiva ani, introducerea în Contractul Cadru a noțiunii de “contribuție personală”, adică, mai ales în cazul spitalizării continue, în cadrul sistemului privat de sănătate, să se poata încasa această contribuție în mod transparent, absolut legal, pe bază de decont cu toate cheltuielile anexate, astfel încât pacientul să știe exact cât îl costă fiecare procedură în parte, cât decontează Casa de Asigurări de Sănătate și care este partea pe care trebuie să o acopere el, din buzunar, sau prin altă formă – abonament, asigurare medicală privată etc.
Furnizorii de servicii medicale private pun la dispoziția pacienților abonamente medicale sau servicii de asigurare privată de sănătate. Sunt aceste facilități îmbrățișate de către pacienții români? În ce măsură?
Da, este adevărat, în lipsa altor forme de acoperire a cheltuielilor cu sănătatea, s-au dezvoltat foarte mult sistemele de abonamente medicale și putem spune că au fost perfecționate din ce în ce mai mult și sunt folosite de tot mai mulți români.
Ați susținut că modificările aduse la legea salarizării unitare pentru personalul medical vor crea dezechilibre care să afecteze zona privată. Cum ar trebui echilibrată situația? Ați solicitat și regândirea tarifelor pe servicii, acestea fiind sub costul real?
Bineînțeles că modificarea salariilor doar în cadrul sectorului bugetar ne afectează foarte mult. În mod normal trebuiau crescute tarifele de decontare a serviciilor medicale și fiecare unitate sanitară să-și acopere costurile cum consideră mai bine. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar trebui să deconteze serviciile medicale, nu să plătească salarii. Tocmai de aceea, suntem din ce în ce mai sufocați și singura variantă viabilă pe care o vedem acum este introducerea acelei “contribuții personale”.
În urma modificărilor aduse la Codul Fiscal, privind trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, în ce măsură se mai aplică prevederile OUG Nr. 3/6 ianuarie 2017 prin care se introduce deductibilitatea pentru abonamentele de servicii medicale?
În ceea ce privește deductibilitatea abonamentelor medicale, această măsură se aplică, nu este afectată de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cel puțin din câte am înțeles și eu de la contabilii noștri. Iar, în ceea ce privește introducerea acestei deductibilități, ea într-adevăr a ajutat dezvoltarea abonamentelor medicale și noi am salutat-o încă de la început. Totuși, nu rezolvă problemele pe care le-am expus mai sus pentru că, până la urmă, abonamentele se adresează unei clase sociale medii sau peste medie și nu omului de rând. Creșterea fondului alocat sănătății precum și creșterea tarifelor de decontare este vitală pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate.
Cum a evoluat piața serviciilor medicale private în anul 2017 și ce noutăți au adus furnizorii de servicii medicale private pe piața românească? Pe ce segment de nișă s-au făcu investiții?
Piața serviciilor medicale private se află într-o continuă creștere și dezvoltare, lucru care s-a întâmplat și pe parcursul anului 2017. Ca segment de nișă, putem discuta de investiții în zona de radio-terapie medicală, zonă vitală, de altfel, pentru bolnavii de cancer. O altă zonă care se dezvoltă foarte bine este cea a medicinei dentare, unde se înregistrează investiții importante.
Pe zona de turism medical, în mediul privat, cum se situează România comparativ cu celelalte țări ale UE? Ar fi nevoie și aici de reglementări din partea statului român?
În ceea ce privește turismul medical, din nou, zona de medicină dentară deține primul loc, dar putem spune că și alte sectoare ale medicinei private încep să se dezvolte în acest sens – chirurgie bariatrică, chirurgie plastică și reparatorie. Bineînțeles că orice reglementare în sensul încurajării turismului medical este binevenită.
Care sunt perspectivele de dezvoltare a pieței medicale private în România? Ce spun investitorii?
Dezvoltarea sistemului medical privat are două componente majore: aportul mediului privat și contextul în care se dezvoltă. Dacă ar fi să ne referim la investiții, trendul este ascendent și observăm asta la fiecare bilanț anual oferit de companii, dar și în momentele tot mai frecvente în care se fac extinderi sau achiziții noi în piață. În plus, mediul privat este caracterizat de investiții constante în aparatură, tehnică și în resursa umană, așa că nu pot privi decât cu încredere dorința oamenilor de afaceri de a crește calitatea și de a oferi pacienților cele mai bune servicii. În acest moment, ponderea unităților medicale private este, numeric vorbind, de peste 90 %. Avem segmente, cum ar fi stomatologia, medicina de familie, analize de laborator, care depășesc 98 %. Când vine vorba despre spitale, numărul celor de stat este mult mai mare. Dau aceste exemple pentru a ajunge la a doua componentă despre care vorbeam – contextul, adică politicile care stau la baza funcționării sistemului, în ansamblul lui – public și privat. Cele două se completează și nu sunt în competiție, prin urmare, sistemul privat caută să vină în sprijinul celui de stat printr-o accesibilitate crescută la tehnica de ultimă generație. Urmărim și dezvoltarea liniei de prevenție, care vine să degreveze spitalele publice și să ofere pacientului serviciile de care are nevoie în timp util, într-un mediu care să stimuleze educația pentru sănătate.
Perspectivele de dezvoltare ale pieței medicale private sunt foarte mari și sperăm să avem și susținerea politicienilor români, în sensul unui tratament corect și fără discriminări între cele două forme de organizare – de stat și privat. Totodată, avem nevoie de un cadru legal predictibil și stabil pentru ca antreprenorii să fie încurajați să investească tot mai mult în dezvoltarea sistemului medical românesc.
de Arina TOTH