Cea mai mare organizație patronală din România are din această toamnă un birou la Cluj care va coordona activitatea AHK în zona Transilvaniei. Majoritatea companiilor germane implicate în țara noastră aleg să se poziționeze în Ardeal.
“Nivelul investițiilor germane în România a început să urce constant înainte de aderarea la Uniunea Europeană (UE) până acum trei ani. Aceste companii au venit mai ales în Transilvania pentru că, deși infrastructura nu este cea mai bună, e mai aproape poziționată de cea europeană. În Ardeal există un anumit specific, legat de sectorul de producție: investitorii au început cu fabricația în lohn, apoi au trecut la activități complexe. AHK susține tendința de a trece la activități care aduc valoare adăugată mare în producție, dar și în servicii, vrea să interconecteze companiile.
Cluj-Napoca este o zonă solidă de tehnologia informației, cu servicii orientate cu precădere către Vestul Europei, dar este nevoie și de proiecte locale. Este un centru al regiunii; într-un fel toată Transilvania este conectată la Cluj. În altă ordine de idei, în România lipsesc strategii în domeniul educației; noi încercăm să introducem sistemul dual în licee, dar și conectarea universităților la piața reală a muncii”, susține Florin Sabou, membru în Colegiul Director al AHK România.
Vor să oprească valul plecărilor spre Occident
Directorul general al organizației, Sebastian Metz, a menționat că din cei 600 de membri, 120 provin din Transilvania, dintre care 30 din Cluj. “Sunt de șapte ani în România, sunt pe jumătate naturalizat, și susțin că este nevoie de o schimbare a mentalității, deoarece totul pornește până la urmă din mințile noastre. Este încă prea puțină stabilitate în România, iar pentru investitori e important să existe așa ceva într-o țară, cel puțin pe termen mediu. Pe de altă parte, trebuie stopată această migrație din România spre Occident, de aceea este necesară îmbunătățirea nivelului de viață. România stă cel mai prost dintre toate statele europene în privința indicilor demografici. Nu în ultimul rând, aici trebuie o reformă a pieței muncii care acum funcționează sub pragul optim, chiar să vedem oportunitatea imigrației în anumite sectoare deficitare”, a punctat Sebastian Metz.
“Ministerul Turismului are un buget ridicol”
“Principalele probleme semnalate de investitori sunt birocrația inutilă, lipsa de predictibilitate, deficiențele din sectoarele educație, sănătate, infrastructură. Nu în ultimul rând, trebuie să milităm pentru internaționalizarea firmelor noastre, să ajutăm antreprenorii, tinerii excepționali să poată să iasă pe piața din Germania. Am venit la Cluj pentru a capta problemele și inițiativele mediului de afaceri din Transilvania “de la firul ierbii”, în scopul de a încerca să le rezolvăm cu factorii de decizie de la București. Eu consider că adevăratul business se face în Transilvania.
Avem în capitală 24 de ministere, le putem oricând reduce la 16, dar ar trebui să înființăm Ministerul Imaginii pentru că România are în străinătate o imagine care nu corespunde realității. Ne implicăm în achiziții de scaune, mese, borduri, dar nu știm să achiziționăm servicii de relații publice. Ministerul Turismului are un buget de promovare mai mic decât al companiei mele. România trebuie să transmită sentimente de încredere de aici, de acasă. Să investim în PR și în publicitatea de țară!”, îndeamnă Dragoș Anastasiu, președintele AHK România.
Teme nefăcute la infrastructură
Sorin-Valeriu Naș, secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, susține că guvernul și-a făcut multe dintre temele necesare prezenței investitorilor, dar a solicitat oficialilor germani o implicare mai mare. “Prezența atâtor firme germane aici se datorează și faptului că am creat un mediu de afaceri atractiv. Am schimbat legislația în domeniul achizițiilor publice, am umblat la schema de investiții. Vom organiza delegații de colaborare cu landuri precum Turingia, Baden-Wurttemberg sau Bavaria. Știm că trebuie să acționăm în țară pentru creșterea veniturilor și că unele proiecte de infrastructură se fac cu pași mici. Pe de altă parte, România este blocată de mai multe țări din Vestul Europei să intre în Spațiul Schengen, lucru care afectează activitatea firmelor. Din păcate, aici noi chiar nu avem ce face și am vrea ca acest lucru să îl transmiteți guvernului german”, a afirmat secretarul de stat.
“Datorez multe Clujului, inclusiv cel mai plăcut curs de limba română pe care l-am urmat la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), însă și pentru viitorii angajați ai companiilor germane este esențial să cunoască această limbă, mai ales că învățământul dual va fi o soluție pentru lipsa forței de muncă.
România este un partener important pentru economia Germaniei, iar economia este cel mai important pilon al cooperării dintre cele două țări. 20% din comerțul României este cu Germania. Companiile germane se extind aici nu numai cu producția, ci și cu partea de cercetare”, a susținut ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.
Problemele regiunii vor fi transmise “la centru”
Biroul clujean al Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK România) are obiective să sesizeze aspectele economice importante pentru regiunea Transilvaniei, să le dezbată împreună cu ceilalți actori implicați în viața economică, să găsească soluții de creștere a disponibilității forței de muncă și să promoveze învățământul dual.
AHK Transylvania Office va promova sectorul cercetare-dezvoltare, dezvoltarea urbană, managementul orașelor. Biroul își propune să extindă contactele cu companiile germane, să creeze o comunitate dinamică de membri, să organizeze evenimente de networking. AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane și cea mai mare cameră de comerț bilaterală din țara noastră.
Intrarea în Schengen, cerută din Ardeal
Provocările ridicate de preluarea de către România a Președinției Consiliului UE au fost dezbătute la UBB în cadrul unei conferințe organizate de AKH România cu prilejul lansării sale în această regiune. Oameni de afaceri și universitari din Transilvania au solicitat oficialilor germani sprijin pentru admiterea țării noastre în Spațiul Schengen, motivând că lipsa din zona liberă europeană aduce mari pierderi firmelor locale, mai ales transportatorilor.
“Ne dorim ca România să adere la Schengen la momentul potrivit, însă nu este doar o problemă tehnică, depinde și de mecanismul de cooperare și verificare (MCV). Decizia este una politică, va trebui să aibă girul tuturor participanților. Propunerea este ca Schengen să fie aplicabil inițial la aeroporturi, ulterior la spațiul maritim, apoi la cel terestru. România ar trebui să aibă strategia “pas cu pas”. Să le rezolvăm pe rând până se rezolvă toate”, a considerat ambasadorul german. La evenimente au mai participat ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, prorectorul UBB Mihaela Luțaș, europarlamentarul Siegfried Mureșan, managerul general al Robert Bosch România, Mihai Boldijar.
De ce au ales Clujul
Companii germane situate cu precădere în Transilvania
Importanța economică a regiunii pentru economia germană
Oraș universitar de renume
Comunitate de afaceri inovativă
Administrație locală deschisă și dinamică
Central din punct de vedere geografic
Oraș bine conectat la Europa
