Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Expoziție la Muzeul Cinegetic al Carpaților – Posada: 100 de ani de silvicultură în România

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada”, Expoziția Jubiliară „100 de ani de silvicultură în România”, eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918.

Expoziția Jubiliară „100 de ani de silvicultură în România” cuprinde peste 600 de piese, între care amenajamente silvice vechi de peste un secol, hărți, cărți vechi, reviste de colecție, unelte și instrumente folosite de-a lungul timpului în silvicultură, uniforme, mașini de calcul, precum și fotografii și filme de epocă, prezentate interactiv. Expoziția prezintă, în detaliu, activitatea silvicultorilor români de-a lungul ultimului secol și modul cum au gestionat pădurile din România, după Marea Unire din 1918.
La vernisajul expoziției au participat Ioan Deneș, ministru al Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, director general al Romsilva, reprezentanți ai Agenției „Moldsilva” din Republica Moldova, silvicultori în activitate sau pensionari, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai mediului academic, membri ai organizațiilor profesionale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Obiectivul numărul 1

Ministrul Apelor și Pădurilor a apreciat caracterul exhaustiv al expoziției și fidelitatea cu care au fost prezentare informațiile. „Este o expoziție complexă, la finalul căreia, chiar dacă nu ai studiat silvicultura, pleci cu un bagaj impresionant de cunoștințe despre pădure: cum trebuie ea crescută, cum trebuie ocrotită, cum trebuie exploatată. Și nu mă refer numai la arbori, ci la toate elementele care compun acest ecosistem mirific”, a afirmat acesta.
Ioan Deneș a precizat și misiunea sa personală. „Ministerul Apelor și Pădurilor, instituție pe care o conduc, în timpul mandatului meu are același obiectiv: să transmită generațiilor care vor urma tot ceea ce noi am moștenit de la înaintașii noștri. Mai mult decât atât: beneficiind de mijloacele științitice de care dispunem astăzi, să le dăruim o pădure mai sănătoasă, mai puternică”, a punctat ministrul.

Păstrătorii „comoarelor”

De asemenea, Ioan Deneș a subliniat importanța pe care activitatea silvicultorilor a avut-o în construirea unei Românii moderne, la bunăstarea căreia trebuie să contribuim cu toții, în mod activ, pentru a lăsa o moștenire durabilă posterității.
„Mă simt emoționat să fiu astăzi aici, să pot urmări povestea ultimului veac de muncă în interesul pădurii și al oamenilor, o radiografie a eforturilor depuse de extraordinarii slujbași silvicultori. (…) Și silvicultorii, prin sacrificiul lor, se numără printre cei care au făcut posibilă Marea Unire de la 1918. Zbaterea lor de a lăsa urmașilor o pădure frumoasă, într-o țară mai puternică, în consonanță cu alte conștiințe unite de aceleași idealuri de libertate și întregire, sunt o înaltă dovadă de patriotism pentru noi, cei de astăzi. Silvicultorii sunt cei care trebuie să aibă grijă de această parte de țară, pădurea. Ei sunt păstrători ai „comoarelor”, așa cum spuneau înaintașii noștri, și ei trebuie să le transmită în bună stare urmașilor noștri. Dacă noi ne vom îndeplini această sfântă datorie, peste 100 de ani îmi place să cred că, într-un moment festiv ca acesta, un urmaș va face un arc peste timp și va vorbi cu smerenie despre un trecut la fel de glorios care acum este prezentul nostru”, au fost cuvintele de încheiere ale ministrului Apelor și Pădurilor.
Ciprian Dragoș Pahonțu a mulțumit celor de față pentru prezență, a oferit câteva informații generale despre expoziție și a enumerat evenimentele omagiale pe care instituția pe care o conduce le-a organizat și le va organiza în acest an aniversar.
„Centenarul Unirii este un moment de sărbătoare în care ne onorăm înaintașii care au contribuit la eveninentul istoric, dar și unul de reflecție, în care privim în trecut cum am evoluat ca țară, ca societate sau ca domeniu de activitate. Sper ca pragul expoziției jubiliare „100 de ani de silvicultură în România” să fie trecut de cât mai mulți oameni pentru a observa munca impresionantă a silvicultorilor români în ultimul secol”, a declarat directorul general al Romsilva.
La finalul discursurilor introductive, Ioan Deneș, asistat de Ciprian Dragoș Pahonțiu, a inaugurat expoziția prin tăiere de panglică, iar muzeografa Florentina Pitic a ghidat publicul și a oferit toate informațiile necesare pentru înțelegerea exponatelor.

Șir de evenimente aniversare

Evenimentul este organizat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Asociația Administratorilor de Păduri din România, Agenția „Moldsilva” din Republica Moldova, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Societatea „Progresul Silvic”, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești și Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina.
În acest an, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente. Silvicultori din România și Republica Moldova au aniversat în luna aprilie Centenarul Unirii Republicii Democrate Moldovenești cu Regatul României, prin plantarea simbolică a „Pădurii Centenar” pe ambele maluri ale râului Prut, iar în această lună va fi inaugurat „Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Despre Muzeul Cinegetic al Carpaților – Posada

Castelul de la Posada a fost ridicat din porunca domnitorului Gheorghe Bibescu în anii premergători revoluției de la 1848. Muzeul Cinegetic Posada, unic în peisajul muzeistic național, s-a înființat în anul 1996 și reia o tradiție mai veche, primul muzeu românesc de acest fel fiind inaugurat în 1931, în București, dar a fost distrus intr-un incendiu, un deceniu mai târziu. Muzeul se află în parcul domeniului Marthei Bibescu din Posada și pune în valoare multitudinea exponatelor de factură cinegetică, făcând cunoscute publicului impresionantele colecții de trofee, însumând 3.300 de piese, opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc și arme de vânătoare caracteristice diferitelor etape ale evoluției umane.

Administrație silvică

După realizarea Marii Uniri, în perioada 1918-1922, alături de Casa Pădurilor Statului, care administra pădurile de stat din Muntenia și Moldova, au funcționat în Transilvania, Basarabia și Bucovina administrații forestiere tranzitorii. La începutul anului 1991 a fost înființată Regia Autonomă a Pădurilor – ROMSILVA (devenită ulterior Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA) cu scopul de a administra pădurile statului român. În prezent, Codul Silvic prevede faptul că toate pădurile țării, indiferent de forma de proprietate, trebuie să fie administrate sau să li se asigure servicii silvice de către un ocol silvic de stat sau de regim. Astfel, ocoalele silvice de stat, coordonate de Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, administrează pădurile de stat (ce reprezintă jumătate din pădurile țării) și asigură servicii silvice pentru o parte din cele particulare, iar ocoalele silvice de regim administrează pădurile ce aparțin comunelor, orașelor, municipiilor, asociațiilor de proprietari etc.

Personalități ale silviculturii românești

Marin Drăcea este considerat cea mai importantă personalitate a silviculturii românești datorită contribuției sale la organizarea administrației silvice, a cercetării științifice forestiere și la modernizarea învățământului superior silvic din România. Născut în anul 1885, în satul Izvoru din județul Giurgiu, Marin Drăcea a fost al doilea din cei opt copii ai lui Dumitru și ai Ioanei Drăcea. A absolvit în anul 1910, cu deosebit succes, Școala Superioară Silvică de la Brănești. În anul 1923, la Universitatea din München, Marin Drăcea și-a prezentat teza de doctorat cu tema „Contribuții la cunoașterea salcâmului din România“. În anul 1930, s-a înființat Casa Autonomă a Pădurilor Statului (C.A.P.S.). Conducerea acestei regii a fost încredințată profesorului Marin Drăcea, care s-a dovedit un inovator de excepție.

Caprele negre și urșii bruni

Crenelurile de stâncă ale Carpaților românești reprezintă patria celei mai viguroase populații de capră neagră din arealul mondial al speciei. România deține din 1934 recordul mondial absolut la trofeul de capră neagră (141,1 puncte C.I.C.), care provine din Munții Făgăraș. În ceea ce privește ursul brun, România deține recordul mondial la blană de urs brun (687,7 puncte C.I.C.), primele 10 trofee în ierarhia mondială la blană de urs fiind din România. În perioada 1997-1999 a deținut recordul mondial la craniu de urs brun (69,47 puncte C.I.C.).

Sursă: materiale informative editate de Muzeul Cinegetic al Carpaților – Posada

Material realizat de Andrei VORNICU

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Radu Oprea promovează exporturile româneşti în China

Articolul următor

Romanian Gastronomy in the XXI Century - O carte manifest pentru gastronomia românească a secolului XXI

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share