Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Grupul PPE din Parlamentul European rămâne aproape de agricultorii din România și nu numai!

Grupul Partidului Popular European este de departe cel mai puternic apărător din Parlamentul European al intereselor fermierilor. În contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, Grupul PPE subliniază necesitatea unei Politici Agricole Comune bine finanțate, a cărei pondere în bugetul total al UE ar trebui să fie cel puțin menținută pentru a se asigura că sectorul agricol este sustenabil din punct de vedere economic, răspunde cererii în creștere, oferă obiective ecologice și climatice și promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă în zonele rurale. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la consolidarea competitivității agricole, la stabilizarea veniturilor și la reducerea decalajului dintre zonele rurale și zonele metropolitane.

Viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să rămână, din punctul de vedere al Grupului PPE, o politică comună bazată pe structura sa în doi piloni, pe normele comune ale UE și pe cooperarea dintre nivelurile european și național. Principiul subsidiarității trebuie să ghideze acțiunile UE, însă orice încercare de renaționalizare a PAC trebuie evitată, deoarece aceasta ar duce la dezechilibre ale concurenței pe piața unică. Sprijinul pentru noile tehnologii și angajamentul ferm față de modernizarea, simplificarea și eficiența structurii și instrumentelor PAC sunt de o importanță majoră.

În vederea îmbunătățirii rezilienței sectorului agricol, acesta trebuie să poată face față în mod eficient volatilității veniturilor agricole, riscurilor climatice și de sănătate și crizelor de piață. Plățile directe ale PAC, finanțate de UE, trebuie menținute ca un prim nivel substanțial de stabilitate și o plasă de siguranță pentru veniturile fermelor.

Grupul PPE sprijină alocarea corectă a plăților directe, însă consideră că ar trebui evitată orice modificare substanțială a sistemului de plăți directe. Prin urmare, PPE respinge orice formă de cofinanțare în primul pilon. În același timp, ar trebui sporită sprijinirea și accesul la instrumentele de gestionare a riscurilor din cadrul celui de-al doilea pilon. Un fond UE eficient pentru crizele agricole, ca instrument financiar independent, ar trebui instituit și plasat în afara principiului bugetar al anualității, permițând astfel transferul bugetar de la un an la altul.

Pentru a spori sustenabilitatea economică și de mediu a sectorului agricol, ar trebui să se acorde sprijin adecvat pentru investiții și inovare, cum ar fi sprijinirea directă a investițiilor directe și îmbunătățirea accesului la instrumentele financiare, în special EFSI. Plățile ecologice ale primului pilon ar trebui menținute dar simplificate și ar trebui să se bazeze pe performanță. În plus, sistemele de sprijin financiar specifice ar trebui să permită o dezvoltare rapidă a agriculturii inteligente și de precizie – sau a tehnologiilor Agricultura 4.0 – și pentru utilizarea programului Copernicus elaborat de UE.

Nu în ultimul rând, PAC trebuie să continue să stimuleze dezvoltarea economică în zonele rurale, în care fermele familiale rămân centrul vieții. Ar trebui să se intensifice sinergiile între fondurile de coeziune din zonele rurale (proiecte la scară largă) și fondul de dezvoltare rurală (activități agricole, neagricole și forestiere desfășurate de agricultori). Inițiativele de susținere a tinerilor agricultori și promovarea reînnoirii generațiilor ar trebui să fie adaptate la viitoarea PAC și abordate prin stabilirea unei strategii la nivelul UE, bazată pe măsurile de sprijin actuale de instalare și pe noile instrumente care să promoveze transferul fermelor.

Material publicat cu sprijinul Grupului PPE. Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

„La Hanul Cald”, tradiționalul îmbinat armonios cu relaxarea și buna dispoziție

Articolul următor

Aeroportul Internaţional Sibiu, în topul aeroporturilor din grupa 4 - cele cu trafic sub 5 milioane de pasageri pe an - care au înregistrat cele mai mari creşteri de trafic de pasageri

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share