Prima pagină| Despre noi| Redacţia | Abonare| Publicitate| Contact|
NEWSLETTER
 
Eveniment Infrastructura Auto Energie Sănătate Agricultură Turism LifeStyle IT&C Finanţe-bănci Reportaj Lideri şi afaceri Analize Opinii Cultural
TOP NEWS
CJ | Clujul s-a făcut frate cu Hajdu-Bihar
CJ | Comunitatea JAVA se întâlnește la Cluj-Napoca
CJ | UBB susține Spherik Accelerator
CJ | Un nou proiect marca AgroTransilvania Cluster
CJ | UT Cluj-Napoca, practică la nivel internațional
CJ | Transilvania business a premiat excelența
BN | Angajări masive la Leoni
CJ | Hidrocentrala de la Tarnița are calendar
CJ | Firmele clujene din IT curtate de BVB
CJ | IMM-urile dau ReStart la Cluj-Napoca

Publicitate


curs valutar oferit de: curs valutar


Publicitate


Ultima sută de metri la Răstoliţa

21.09.2011 | de Alin Zaharie


Istoria amenajării Răstoliţa începe cu studii hidrologice şi hidrotermice făcute prin anii 60, 70.

40 de ani de excelenţă a Sucursalei Hidroconstrucţia Ardeal


În 2010, Sucursala „Ardeal” a Hidroconstrucţia SA, cea mai mare companie românească de construcţii hidro, alimentări cu apă şi drumuri a împlinit 40 de ani de activitate. Ce aduce nou 2011 pentru unul dintre cei mai mari angajatori din România? Dar 2012?


Datorită profesionalismului echipelor sale, Sucursala „Ardeal” a Hidroconstrucţia a primit de-a lungul timpului mai multe proiecte de anvergură. Sfârşitul anilor 80 a însemnat începerea lucrărilor la unul dintre proiectele majore în România, amenajarea Răstoliţa. Au trecut peste 20 de ani de atunci, şi marele baraj încă nu e gata, din cauza finanţării sporadice din partea Guvernului. Dar nici mult nu mai este până la capăt, ne dezvăluie unul dintre pilonii de bază ai investiţiei, inginerul Emil Farago, şeful de şantier de la Răstoliţa.

O istorie complicată

Istoria amenajării Răstoliţa începe cu studii hidrologice şi hidrotermice făcute prin anii 60, 70, cu variante de amenajare a afluenţilor de pe malul drept al Mureşului, în zona Bistra, Răstoliţa, Lunca Bradului, propuse în 1988-1989. „Demarată în 1989, amenajarea Răstoliţa a fost gândită cu un dublu scop energetic, producerea de energie electrică şi crearea unei rezerve de apă pe Valea Răstoliţei, care să ajute la debitul râului Mureş. Pe de-o parte să atenueze viiturile de primăvară sau a debitelor mari de apă a afluenţilor care se varsă în Mureş, şi în acelaşi timp să creeze un rezervor de rezervă pentru condiţii de secetă, să asigure un debit minim de apă pe râul Mureş. Scopul cel mai important a fost, evident, producerea de energie electrică”, povesteşte Emil Farago, cel care a vegheat construirea barajului în ultimele decenii.

Unde a ajuns Hidroconstrucţia

Iniţial, investiţia de la Răstoliţa a fost gândită ca o centrală pe malul drept al Mureşului, în zona Borzia, în amonte spre Răstoliţa, care să producă energie cu două grupuri pe aceeaşi hidrocentrală,  cu două turbine. Au fost gândite grupuri de 25.000 de MW, dar ulterior proiectanţii au revenit asupra ideii şi acum sunt două grupuri de 18.000 de MW, pornind din punctul centralei spre amonte, pe firul principal, partea de centrală cu o aducţiune principală de aproximativ 8,5 kilometri până pe Valea Răstoliţei, zona Vălcăliţa, unde se află priza de apă. În aval de această priză e un baraj cu o înălţime de aproximativ 110 metri şi un volum aproximativ de umplutură de 3,2-3,5 milioane metri cubi de apă. Acesta este firul principal, pe lângă care mai sunt două aducţiuni secundare, care captează apele unor afluenţi pe malul drept al Mureşului, aducţiunea Ilva de 6 kilometri, şi aducţiunea de vest cu captarea parţială a cursurilor de apă Bistra, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare, Vişa cu debuşare în aducţiunea principală.

2012, punerea parţială în funcţiune

Potrivit lui Emil Farago, istoria amenajării de la Răstoliţa e lungă şi complicată. A fost o perioadă de început, primii doi ani după Revoluţie, când s-a lucrat din plin, după care ritmul lucrărilor a scăzut semnificativ. Important este că nu s-a renunţat la lucrare. „Acum se află pe lista lucrărilor cu punere în funcţiune într-un termen nu mediu ci scurt, respectiv punerea parţială în funcţiune în 2012, în condiţiile în care se asigură finanţare. Sunt şanse să facem acest lucru. În ultimii ani s-a asigurat o finanţare semnificativă şi am înaintat mult cu studiile fizice. În momentul de faţă, luînd-o din aval spre amonte, centrala ca şi parte de construcţie este finalizată mai puţin partea de finisare. S-a început deja montarea utilajelor în centrală. Aducţiunea principală e în fază de curăţenie, în ce priveşte cei 8 kilometri de galerie. Cota intermediară a barajului este finalizată în proporţie de 99 la sută, urmează în acest an să înceapă etapa de etanşare. În ramura vest sunt excavaţi şi betonaţi 4 kilometri iar în ramura est sunt excavaţi 800 de metri. Punerea în funcţiune este programată în 2012, undeva pe la mijlocul anului, şi probabil, spre finalul anului viitor, un grup va produce energie electrică la Răstoliţa” a precizat Emil Farago.

Farago, de la hidro la agro

Mureşenii au auzit de Emil Farago – pomicultorul, cel mai mare producător de mere din România. Puţini ştiu însă că şi construcţiile hidro reprezintă una dintre marile sale pasiuni. „Lucrez în domeniul hidroenergetic din 1984, şi până în 2000 am activat doar pe partea de construcţii. Mi-a plăcut şi sunt pasionat de lucrările hidroenergetice. La Răstoliţa sunt din noiembrie 1989, la două trei luni după ce a început amenajarea. Pe atunci erau două şantiere, unul pe partea energetică şi unul pe partea de acumulare. Partea de agricultură a apărut ca şi o oportunitate de a investi după care s-a tranformat în pasiune, sigur, cuplată şi cu componenta de câştiguri materiale. Încerc să echilibrez cele două activităţi, să fac faţă ambelor şi până în prezent am reuşit” susţine Farago.

Cel mai lung proiect aflat în derulare

Este investiţia de la Răstoliţa una din cele mai importante realizate vreodată în judeţul Mureş? Emil Farago crede că da, poate doar comparabilă cu construcţie Azomureşului. „Nu ştiu ce a însemnat Azomureşul ca şi dimensiune în ce priveşte costurile, dar sunt sigur că investiţia de la Răstoliţa va fi proiectul cu perioada de realizare cea mai lungă. Chiar dacă în 2012 se finalizează un grup sau două şi intră în funcţiune, cu un baraj minim energetic, care înseamnă o lăţime a barajului de 60 de metri, probabil că mai durează înca 3-4 ani până la finalizarea în întregime a investiţiei, deci vorbim abia de 2015 ca termen final. Asta va însemna 27 de ani de muncă la acest obiectiv. Enorm. Amenajarea putea fi realizată în maximum 6-7 ani, dacă ar fi existat finanţare continuă” a mai spus Farago.




CITEŞTE ŞI


COMENTEAZĂ ŞI TU!


NUME Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios şi instigare la violenţă sau la ură. Vă mulţumim !
EMAIL




Publicitate



VIDEOŞTIRE

EXPO REAL 2014

17th International Trade Fair for Property and Investment, October 6 to 8, 2014, Monday to Wednesday, Messe München International, Germany. EXPO REAL, the International Trade Fair for Property and Investment, ...

Vezi arhiva


ȘTIRI PE JUDEȚE
AlbaHarghita
AradHunedoara
BihorMaramureș
Bistrița-NăsăudMureș
BrașovSatu-Mare
BucureștiSălaj
ClujSibiu
ConstanțaTimiș
Covasna

OPINII
Nichita. Privilegiul Întregului.

de Aurelian Grama

Viticultură versus Pomicultură

de Aurelian Grama

Americanii autostrăzii. Ruşi producători de sârmă. Sau investiții pur românești...

de Aurelian Grama

mai multe articole...

EDIŢIA PRINT
NR 45
august 2014





CELE MAI CITITE CELE MAI COMENTATE

Publicitate





DIN TRANSILVANIA
Infrastructură

Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, recertificat de ACI Europe Airport

Centura Floreștiului are proiectant

Noua pistă, inaugurată oficial

102 mil. de euro pentru infrastructura de apă

Aeroportul Iași anunță venirea primei companii aeriene low-cost, Wizz Air

Sedako Group. Confort şi lux la preţuri accesibile

În România, o casă e mai uşor de construit decât de autorizat

Creșterea traficului de pasageri pe Aeroportul Internațional Sibiu

Auto

Angajări masive la Leoni

Dräxlmaier Group –angajatorul de top al Sătmarului

Investiții din fonduri europene la Sinterom

CTP modifică orarul liniei 26

Rombat a oferit cadou o Dacia Duster

Investiții de 2,5 mil euro în 2014 la Tabita Tour

Soft, implementat în premieră de Tabita Tour

Leoni, în top 10 producători de componente auto

Energie

Hidrocentrala de la Tarnița are calendar

În mineritul Văii Jiului se dă stingerea!

Primul CET, la standarde europene de mediu

Premiul RENERGY AWARD la târgul RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE

Facilități fiscale pentru Tarnița Lăpuștești

Era investițiilor spectaculoase la Romgaz

Timişoara - primul centru european Linde Gaz

Paie transformate în combustibil solid

Sănatate

Fonduri europene pentru reabilitarea Spitalului Municipal Timișoara

Copii operaţi probono la Spitalul European Polisano

Raed Arafat un om pentru oameni

Dotări de înaltă calitate salvează vieţile copiilor la Cluj

Pfizer a investit 5,4 milioane de dolari la Cluj

Oftalmologia de la Spitalul Militar, redeschisă

Președintele Raiffeisen Bank România, la Via Maria Theresia

Sanovil a deschis o nouă policlinică

Agricultură

Un nou proiect marca AgroTransilvania Cluster

Dan Vodnar, clujeanul care va revoluţiona industria ambalajelor

Ciumbrud – satul afacerilor cu parfum de roze

Oaza de liniște de lângă Bistrița a producătorului RAAL

De la turism și design vestimentar la viticultură

Aproape 10 miliarde de euro pentru investiţii în agricultură în 2014 – 2020

„Viitorul este bio”, Carmen Socaciu, pro-rector USAMV Cluj-Napoca

Grupul Ecomarket sprijină agricultorii bio din România

Turism

2012-2014, plus de 53% la cazare pentru UNIVERS T

Ţinutul Edenului mioritic

Parc de distracţii, modernizat cu bani europeni

Băile Boghiş revin pe harta balneară

Balneoclimaterica, investiție majoră la Sovata în 2014

Heba Cons, artizanul noii “bijuterii“ din Sovata

Sovata, atracție turistică și pentru Ungaria

Hotel UNIVERS T – cel mai „ocupat” hotel clujean

LifeStyle

S-au încheiat Cosmetics Beauty Hair și Modexpo!

Transilvania business a premiat excelența

Emil Morariu. Pasiuni de milionar

Un nou concept prinde aripi la Sibiu: “Take an Opera Break”

Noua colecție Seroussi, toamnă – iarnă 2014

„Farmec” face bărbații… fermecători

Reduceri de vară la Clujana

Farmec de Grecia!

IT-C

Comunitatea JAVA se întâlnește la Cluj-Napoca

Firmele clujene din IT curtate de BVB

Viitorul IT-ului clujean începe la ACADEMY+PLUS

Prima întâlnire de lucru a Clusterelor de IT

Liberty Technology Park Cluj are certificat BREEAM

Aplicaţia care va preveni accidentele rutiere

Siemens își deschide un centru la Cluj

Cluj Innovation City împreună cu Tetapolis

Finanţe-bănci

BVB vrea trecerea la piața de capital emergentă

1 milion de euro pe semestrul I

Creditul pentru Aeroport, aprobat

2,3 miliarde de lei de la Cluj pentru bugetele centrale

Profit brut de 246 mil. lei pentru BT, în 2014

Studenţii ULBS învaţã gratuit sã investeascã la bursã

Banca Transilvania redevine Românească

Patronul Hilton Sibiu, numit şef al Activelor Statului

Reportaj

UT Cluj-Napoca, practică la nivel internațional

Regionalizarea fiscală la un an de la implementare

Primul centru de învățământ dual, la Sibiu

Recepție austriacă de toamnă

Ungaria, partener bronze

Aniversare: 15 ani AAR

Pe aripile Țării Bârsei. La Cetatea Râșnov.

FSP: “Investitorii francezi vor să participe la dezvoltare"

Lideri şi afaceri

Septembrie aniversar TAROM

Parteneriat între UBB și Emerson

Continental Automotive Systems Sibiu are un nou manager general

CCIFER, lobby pentru afacerile franceze

“Revoluţia” Tabita Tour în transportul de persoane

Retacom. Tot ce ține de fier. De 15 ani.

Gheorghe Grosan renunță la Teraplast

Transilvania Construcţii a absorbit Parcul Logistic

Analize

Clujul s-a făcut frate cu Hajdu-Bihar

Schimbarile climatice s i viitorul viticulturii mondiale

300 de mil. de lei pentru stat

More investment transactions

Specialistul în lobby, un bun necesar

Resursa umană bine pregătită, marele avantaj al Regiunii Cluj

Victor Ponta: ”Este un moment bun pentru reducerea CAS”

Alternative pentru tine - proiect implementat de CCI Mureș

Eveniment

Noutăţi despre magazinele online la TeCOMM!

IMM-urile dau ReStart la Cluj-Napoca

Spectacol gastronomic la VINTEST București

Constructia brandului personal

Specialiştii Fashion Days, Aoro şi F64 la TeCOMM 2014

Prezentare rețelei CLIMATE KIC

Oportunitati Iasi Business Days

ROMEXPO se transformă în cel mai mare mall - Cosmetics Beauty Hair și Modexpo

Opinii

Spaţiile iubirii

Nichita. Privilegiul Întregului.

Viticultură versus Pomicultură

Americanii autostrăzii. Ruşi producători de sârmă. Sau investiții pur românești...

Pseudofabulă cu neîmpliniri

Pentru totdeauna o fi început ieri?

Arabii. Japonezii. Americanii. Cine-i aduce?

Doctor, încă un pas

Prima pagină | Despre noi | Redacţia | Abonare | Publicitate | Contact
Publicatii
Copyright © 2012 — Transilvania Business. All Rights Reserved.
 
Midas Media
MediaKit