Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER) a organizat marți, 4 octombrie 2016, conferința “ Infrastructura drumurilor de mâine” în continuarea demersului inițiat în luna iulie, anul curent, odată cu lansarea Cărții Albe a Construcțiilor, pentru a avea un dialog profund și constructiv cu privire la noile tendințe și tehnologii în domeniul infrastructurii, dar și asupra responsabilității și managementului în infrastructură.
« Infrastructura este cheia dezvoltării. O țară care nu are un sistem de infrastructură bine pus la punct nu va putea să se dezvolte și să își găsească un loc privilegiat în economia europeană. Infrastructura României ridică un semn de întrebare noilor investitori…și este păcat, deoarece România are multe avantaje de oferit. De exemplu, de la începutul anului, au fost organizate 50 de misiuni de prospectare a pieței românești pentru societăți din Franța. Dar pentru a merge mai departe, trebuie să știm să ne jucăm cărțile în ceea ce privește calitatea, durabilitatea și inovația în infrastructură. Trebuie să oferim prioritate prevenției și să deschidem drumul către noi investiții în acest domeniu. CCIFER dorește prin urmare să își ofere toată expertiza prin intermediul specialiștilor din companiile membre pe care le reprezintă și să relanseze acest sector vital pentru economia României, și anume infrastructura » a declarat François Coste, președinte CCIFER în deschiderea conferinței.
Modelul unei infrastructuri durabile a fost subliniat de Mihai Marasteanu, profesor invitat de la Universitatea din Minnesota, SUA, în prima parte a conferinței. « Pentru a putea consolida infrastructura unei țări, trebuie să adaptăm soluțiile tehnice în contextul local – la condiții de trafic și climă – și să ținem cont de specificațiile bazate pe performanță, necesare pentru o infrastructura durabilă », a declarat M. Marasteanu.
În cea de-a doua parte, conferința a reușit să provoace un dialog constructiv asupra noilor tendințe și tehnologii în domeniul infrastructurii împreună cu experții provenind din societăți membre CCIFER, societăți pentru care inovația și cercetarea aplicată în domeniul infrastructurii sunt priorități absolute.
Ștefan Zghibarcea a vorbit din partea Holcim România despre reciclarea la rece a structurilor rutiere ce reprezintă pe termen lung o modalitate de întreținere rutieră extrem de atractivă atât din punct de vedere tehnic, cât și economic. Prezentarea Total făcută de către Angelique Brunon a dorit să arate faptul că bitumul este departe de a fi considerat o pierdere pentru industria petrolieră așa cum era considerat acum 30 de ani și poate fi folosit cu succes în infrastructură.
În cadrul conferinței au fost arătate și exemple de bune practici din România prin intermediul Rodicăi Mărgărit de la BASF care și-a argumentat prezentarea prin faptul că infrastructurile sustenabile înseamnă atât inovație, cât și viziune pe termen lung.
Din partea Colas, Guillaume Bastien a vorbit despre experienta Grupului la nivel internațional și despre cum anumite soluții inovante folosite în alte părți ale lumii ar putea fi aplicate cu succes și în România. La sfârșitul anului 2015, România avea 734 km de autostradă în comparație cu Polonia, 1389, Ungaria cu 1361, Croația cu 1270 sau Cehia, 738. Doi experți sloveni, Slovenko Henigman și Metod di Batista, au arătat cum o țară că Slovenia cu o suprafață de 12 ori mai mică decât România a reușit să construiască 500 de km de autostradă în perioadă 1995 – 2012.
Egis România ne-a vorbit despre dificultățile pe care le întâmpină o societate de inginerie în domeniul infrastructurii, aceasta fiind mereu la mijloc între exigențele beneficiarului și constrângerile de factură tehnică și economică ale constructorului.
Despre finanțarea proiectelor de infrastructură și despre cum percepe societatea civilă proiectele de infrastructură, au vorbit pe rând Banca Europeană de Investiții și Asociația ProInfrastructura.
Scopul conferintei a fost de a demonstra că in România avem toate conditiile necesare – formare tehnică si profesională a angajatilor, linii de finantare care pot ca pe viitor să facă trecerea de la proiecte de tip « design and built » deja folosite în trecut, la proiecte de tip « parteneriat public-privat ». Astfel, România poate să își amelioreze calitatea lucrărilor și să reducă costul global pe toată durata realizării proiectului.
CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. CCIFER reunește 470 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15 % din PIB-ul României și peste 125 000 locuri de muncă.
