Târgul de Crăciun de la Sibiu, vaporașele de pe Bega sau noua piațetă a Clujului sunt proiectele cu care primarii din Ardeal și Banat vor să atragă zeci de mii de oameni, turiști și localnici deopotrivă. Edilii celor trei orașe și-au dezvăluit planurile în cadrul “Conferinței de bune practici în administrația locală”.
Sibiu: târgul care umple hotelurile
În 2007, din bugetul Municipiului Sibiu erau alocați pentru cultură 8 milioane de lei, după 10 ani – 48 de milioane. “În afara investițiilor realizate de companiile multinaționale sau locale, printre sutele de evenimente culturale, Târgul de Crăciun este un motor important de dezvoltare a orașului. Am vrut un loc în care cultura să se îmbine cu comerțul, proiectul fiind inițiat de fostul primar Klaus Iohannis, președintele României. Inițial se desfășura în Piața Mică; l-am extins în trei piețe iar de la 38 de căsuțe am ajuns la 80. Sumele cu care municipalitatea contribuie variază, de la an la an, între 40.000 și 200.000 de lei. Noi finanțăm doar evenimente, nu și partea comercială. (…) Târgul aduce beneficii mari orașului, sezonul începe deja din noiembrie, iar în acea perioadă sunt pline nu numai toate hotelurile, ci și pensiunile din județ. Orașul geme de turiști, dar și sibienii sunt atrași de această atmosferă”, a subliniat primarul Sibiului, Astrid Fodor.
“Am părăsit ideea de orășel al copiilor și ne-am apropiat de atmosfera de la Viena, dar cu o amprentă personală. În 2008-2009 am introdus patinoarul în aer liber și am mutat târgul în Piața Mare, în 2010-2011 am instalat un nou model de căsuțe, o scenă sculptată în lemn, iar în 2012, cupola de lumini, caruselul nou. I-am făcut promovare internațională, în bloguri, media, astfel că până acum avem 10 milioane de vizualizări online, iar agenția a introdus un pachet city break. În 2013-2015 am mers pe un repertoriu internațional și am adăugat Ceata Moșilor, trenulețul pentru copii, tunelul de lumini de pe Podul Minciunilor, apreciat de îndrăgostiți. În 2016 s-au realizat proiecții pe Muzeul Brukenthal, videomapping. Târgul atrage zeci de mii de turiști”, a rezumat Mirela Gligore, șef al serviciului marketing al primăriei.
Timișoara: Bega Bulevard sau cu vaporul la serviciu
“Bega este una dintre valorile orașului, coloana vertebrală verde-albastră, dar și cea care îl desparte în două – ca și calea ferată, care ne dă alte dureri de cap – aglomerând traficul rutier. (…) Noi am câștigat un proiect de 6 milioane de euro, pe Programul Operațional Regional, care prevedea reabilitarea malurilor pe distanța de 10 km, punerea în valoare a canalului pentru timișoreni și turiști deopotrivă: cu piste de biciclete, alei, spații pentru evenimente.
Am organizat o licitație pentru achiziționarea a șapte vapoare, însă nu s-a prezentat nimeni și am reluat-o și a câștigat o firmă din Galați pentru care aceasta a însemnat lansarea pe piața globală ca vânzător de vaporașe. De asemenea, am achiziționat o șalupă pentru Poliția Locală. Ceea ce ne-a ținut în loc timp de doi ani a fost un ping-pong între Ministerul Apelor și Ministerul Transporturilor pentru acordarea autorizației de transport public.
Am dat în judecată Guvernul României pentru că riscam să pierdem banii de la Uniunea Europeană. În cele din urmă avem dezlegare de la Ministerul Transporturilor pentru servicii de transport public, nu numai curse de agrement, iar de la începutul lunii octombrie începem să operăm și în acest regim”, a prezentat edilul Nicolae Robu.
“Din august, când am început cursele de agrement, avem o medie de 400 de călători pe zi, deci am înregistrat 20.000 într-un timp foarte scurt. Cursele de agrement vor fi gratuite, iar cele de transport public, 1 leu, pentru că așa ni s-a spus că trebuie să le taxăm. În schimb, am găsit marinari care să conducă aceste vaporașe pentru că – tot răul spre bine – s-a distrus industria de profil în România și au rămas profesioniști care s-au pensionat și pe care i-am reactivat.
Cel mai popular eveniment de pe Bega este Cursa Rățuștelor, cu premiu de 1.000 de euro, la care vin mii de oameni și care are și o componentă umanitară, dar s-au ținut și multe spectacole, concerte de muzică simfonică, spectacole de lumini și lasere. Nu vom putea organiza competiții mari de caiac-canoe sau canotaj, dar se vor putea face antrenamente în continuare”, a completat acesta.
Primăria Timișoara și-a propus, prin proiectul de transport intermodal, minimum 17.000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu bicicleta pe an, 15.000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu vaporetto și cel puțin 100.000 de călătorii de agrement cu vaporetto. Robu mai are în plan crearea unui lac, a unei coline și a primei păduri în Timișoara, iar pentru că orașul va fi Capitală Culturală Europeană în 2021, a unui Centru de Artă, Tehnologie și Experimentare.
Cluj: universitatea cu piațetă
“Avem patru proiecte câștigate prin concurs de soluții care vizează creșterea calității spațiului public, plus altele aflate în derulare. S-a dovedit până acum că licitația câștigată cu cel mai mic preț a adus multe deservicii și că într-un astfel de proiectant nu ai întotdeauna un partener. La primele patru competiții au participat 55 de echipe, respectiv 250 de arhitecți, specialiști, experți, inclusiv din Italia, Spania, Belgia, China, Bulgaria. Proiectele vizează revitalizarea Turnului Pompierilor, pe care sperăm să o finalizăm în 2019, Parcul Feroviarilor, Rethinking Someș ce presupune amenajarea malurilor râului, alei pietonale, piste de biciclete, spații verzi, dar și transformarea platoului Sălii Sporturilor în spațiu pietonal unde să poată avea loc și evenimente publice, nu în ultimul rând reamenajarea străzii Kogălniceanu și a celor adiacente, inclusiv prin apariția unei piațete noi pe strada Universității”, a detaliat Ovidiu Cîmpean, directorul direcției de dezvoltare locală și management de proiecte din municipalitatea clujeană.
Cluj-Napoca urmează tendința mondială a marilor orașe – urbanizare, globalizare, mobilitate verde, explică primarul Emil Boc. “Clujul are acum 500.000 de oameni, se va apropia de 1 milion până în 2030, incluzând localitățile ce vor fi cuprinse în zona metropolitană. Conceptul de mobilitate verde se va concretiza în mersul cu bicicleta, inclusiv în sistem sharing, amenajarea de piste de ciclism, zone pietonale și de agrement, transport cu autobuze electrice, troleibuze, tramvaie. O treime din transportul public este electric la Cluj, vrem să îl facem 100% nepoluant. (…) La Cluj am ajuns la 15.000 de abonamente la bike sharing, trecem la etapa a doua, încercăm să eliberăm cât mai mult centrul de mașini. Introducerea autobuzelor școlare a avut un succes neașteptat, va trebui să extindem proiectul”, a precizat edilul.
Concursurile de soluții reprezintă unul dintre atuurile pe care mizează primăria clujeană. “Acestea au două avantaje față de procedurile standard: calitatea – pot să participe cei mai buni arhitecți din lume și faptul că nu mai ești legat de conceptul de prețul cel mai mic, care s-a dovedit un fiasco și a produs mari probleme administrațiilor publice. Dezavantajele sunt perioada mare de timp necesară (pregătirea proiectului, organizarea concursului, execuție, implementare) și faptul că răbdarea opiniei publice, a mass-mediei este limitată. Lumea ne întreabă mereu de ce întârzie amenajarea Someșului sau a Parcului Feroviarilor. Important este ca proiectele să se concretizeze, în rest eu țin spatele la înjurături”, a conchis primarul Emil Boc.
Zonele metropolitane, spaima primarilor
Primarii întruniți la “Conferința de bune practici în administrația publică”, organizată de Centrul Cultural Clujean, și-au manifestat dezaprobarea față de felul în care decurge constituirea zonelor metropolitane. “Ceea ce se întâmplă în Florești, Apahida, Baciu are efect în Cluj-Napoca, însă legislația nu ne ajută. Pentru zona metropolitană vrem să creionăm un masterplan, să vedem măcar cum gândim ariile de dezvoltare, tramvaiul, metroul, trenul urban, încă nu se pune problema unor fuziuni. Noi, la Cluj, am făcut deja un pas: lucrăm în parteneriat cu primarii pentru proiectul de centură Gilău – Apahida, unde guvernul n-a făcut nimic și pierdem banii europeni”, a precizat Emil Boc. “Le-am propus primarilor vecini să creăm Metropola Timișoara, cu primării de arondisment, în genul primăriilor de sector din București. Teoretic toți au fost de acord, practic nici unul n-a susținut propunerea. Ghiroda, Dumbrăvița, Girod, Moșnița Nouă sunt comune lipite de Timișoara, dar cu totul alte reguli, acolo e permis tot ce nu e permis la noi. Bun, să facă, dar să nu polueze. Nu mai putem continua cu dezvoltarea asta haotică! Investitorii merg merg în comune și fac acolo tot, te trezești cu niște străzi cu ecartament îngust, nu ai trotuare, piste de biciclete, spații verzi. Dacă nu se va modifica legea reorganizării administrative va trebui, noi, primarii, să facem un proiect-pilot”, a sugerat Nicolae Robu. “Nu se va întâmpla nimic în privința zonelor metropolitane fără legislație deoarece primarii din comune se tem să nu își piardă funcțiile. În Șelimbăr, care este localitatea lipită de municipiul Sibiu, fiecare construiește cum vrea, ne trezim că vin peste noi”, a remarcat și Astrid Fodor.
