Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și-a fixat câteva direcții strategice prin care afacerile românești să fie promovate peste granițe și nu doar în piețele spațiului economic european. Detalii am aflat de la Ministrul Radu Ștefan Oprea care a acordat un interviu Transilvania Business.
Vorbiți-ne despre repoziționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat înspre comerț și despre relația cu consulii economici ai României în străinătate.
În climatul general de astăzi, global, comerțul a redevenit important și atunci eu am avut o cerință din partea doamnei prim-ministru de a analiza activitatea consilierilor economici. În mod firesc, am plecat de la misiune, de la ceea ce au de făcut și am constatat că aveau un mandat minimal, că acesta era uniform pentru toate statele, în condițiile în care statele nu seamănă unul cu altul. Astăzi, mandatul fiecăruia dintre consilierii economici este personalizat ca urmare a unei discuții individuale pe care am avut-o cu fiecare dintre ei. Cei care sunt astăzi în pragul pensiei mi-au spus că nu li s-a întâmplat în viața lor să vorbească și să primească mandatul în urma discuției cu ministrul în funcție.
Dați-ne câteva exemple.
Vom avea președinția Consiliului Uniunii Europene începând cu primul semestru al anului viitor și atunci cei care sunt la post au un mandat specific pentru că vor fi în întâlnirile cu colegii din statele membre și ei, la rândul lor, președinți ai acestor întâlniri pe care trebuie și au mandat să le organizeze și au și un număr de activități pe care trebuie să le organizeze.
Sigur că și în interiorul Europei avem o abordare diferită, pentru că într-un fel abordăm subiectul Germania care este principalul partener de comerț al țării noastre și al doilea în ceea ce privește investițiile străine. 25 % din exportul României se desfășoară în relația cu Germania, și atunci avem cerințe specifice în ceea ce privește comerțul cu Germania. Avem și o anumită specificitate noi, România, pentru că balanța comercială este echilibrată în ceea ce privește relația cu Germania, de data aceasta Germania neavând excedent, deși este un stat recunoscut pentru faptul că are excedent cu marea majoritate a țărilor, ceea ce înseamnă că economia noastră este pe undeva complementară și atunci trebuie să acordăm o mare atenție evoluției economiei germane ca să știm în ce fel aceasta poate influența și economia românească, vorbesc în special de industria auto și nu numai.
Cei care sunt astăzi la post în Asia au marea șansă să nu mai vorbească în numele României, ci în numele Europei și atunci poziționarea în întâlnirile pe care le vor avea în primul semestru al anului viitor vor fi la alt nivel și trebuie să știm să profităm de acest nivel și de această oportunitate.
De asemenea, avem un interes în dezvoltarea cu rapiditate a parteneriatului public-privat, avem o nouă lege, avem proiecte pe care le popularizăm și noi prin intermediul consilierilor economici, încercând să găsim investitorii puternici care să poată să fie alături de noi în marile proiecte strategice de care România are atât de mare nevoie. De aceea, consilierii care sunt în țările din zona Golfului au un alt mandat, pentru că nevoia de a atrage investiții puternice, fonduri de investiții și de dialog în acea zonă are o altă conotație și atunci pregătim fiecare consilier economic, pe lângă lucrurile pe care trebuie să le facă în mod normal, zi de zi. Aici mă refer la ideea de a reprezenta și de a fi partener mediului de afaceri din România atunci când dorește să intre într-o țară străină. Lucrul acesta trebuie să se întâmple mereu, trebuie să găsească sprijin acolo și deja avem povești de succes, firme românești care de 3 ani se chinuiau singure să rezolve anumite probleme în state vecine nouă.
Aș vrea să transmit un mesaj mediului de afaceri de a avea încredere și de a merge către consilierii economici pentru că aceasta este menirea lor: de a sprijini internaționalizarea companiilor românești.
Cum își pot regăsi oamenii de afaceri locul în delegațiile oficiale ale statului român, astfel ca pe lângă diplomație să existe și elemente de comerț, afaceri?
De fapt, aceasta este o chestiune de respectare a legii pentru că legea obligă demnitarii să fie însoțiți de oameni de afaceri în călătoriile lor.
Întotdeauna când mergem, cel puțin eu, ca ministru al Mediului de Afaceri, am o componentă de diplomație, comercială și întâlniri cu omologii sau reprezentanți ai statului respectiv, dar întotdeauna am și o componentă referitoare la mediul de afaceri, fie că este o misiune economică, fie că acolo se desfășoară un târg, o expoziție, fie că avem o misiune referitoare la atragerea de investiții străine, întotdeauna mediul de afaceri este prezent alături de noi prin reprezentanții care au interes în zona respectivă de a putea dezvolta și de a fi o prezență activă, românească în spațiul respectiv.
De asemenea, și doamna premier și ceilalți membri ai Guvernului acordă o atenție deosebită mediului de afaceri, astfel încât sunt însoțiți de reprezentanți ai acestuia în vizitele oficiale.
Ministerul pe care îl conduceți este foarte interesat de internaționalizarea afacerilor românești. Cum pot business-urile autohtone să treacă granițele României cu sprijin guvernamental?
Internaționalizarea astăzi a companiilor din România vizează creșterea apetitului pentru export a companiilor românești și acest lucru se întâmplă prin două programe pe care le gestionăm – programul de târguri și expoziții, respectiv programul pe care l-am lansat la sfârșitul lunii august, care se intitulează chiar Internaționalizare.
În primul program mergem sub brand de ţară, este un proiect pe care îl finanţăm şi unde selecţia târgurilor şi expoziţiilor se face de către Consiliul de Export, care reuneşte toate asociaţiile patronale sectoriale reprezentative care decid târgurile care sunt cele mai bune pentru dezvoltarea exportului industriei româneşti. Pot să spun că avem o creştere a exportului cu peste 10%, ceea ce înseamnă că acest program îşi atinge ţinta. De asemenea, Banca Naţională a României şi Institutul Naţional de Statistică au dat ultimile cifre care arată că există o tendinţă îmbucurătoare pentru balanţa comercială, aceea de reducere a deficitului, pentru că deja avem un ritm mai mare de creştere a exporturilor decât ritmul de creştere a importurilor.
Programul Internaționalizare vine să sprijine firmele mici și mijlocii și microîntreprinderile în efortul de a participa sub brand propiu, sub nume propriu, la târguri și expoziții internaționale. Firmele vor primi 5.000 de euro pentru participarea la astfel de evenimente, printr-o procedură foarte simplă – înregistrarea online, aprobarea formală de către minister prin agențiile regionale sau direct prin mijloace electronice, vor participa la târguri și expoziții, iar apoi cu dovada că au participat la acestea, vor primi 5.000 de euro. Însă vom solicita și un raport pentru a analiza eficiența acestor participări.
Ideea este că noi ne dorim o dezvoltare și dăm un impuls firmelor pentru a ieși din zona de confort, de a ieși din spațiul Uniunii Europene, unde am ajuns să facem afaceri în mod curent, și să revenim pe anumite piețe tradiționale, unde încă mai avem ferestre de oportunitate, piețe în care produsele noastre sunt cunoscute încă. Vorbesc aici de zona asiatică, despre Azerbadijan, Kazahstan, Orient, Africa etc. Este păcat să irosim oportunități de a reveni pe aceste piețe, în care marca, brandul României încă există. În consecință, vor avea un punctaj mai mare târgurile și expozițiile din aceste zone.
De la 1 ianuarie 2019, Uniunea Europeană va intra într-o relație economică mult mai strânsă cu Japonia, cum trebuie să se pregătească mediul de afaceri românesc?
Ceea ce trebuie să știe mediul de afaceri este că, începând cu 1 ianuarie, foarte multe din taxele vamale în relația cu Japonia vor fi zero.
Este a treia economie a lumii, trebuie să fim prezenți acolo. Și atunci vom organiza misiuni economice, vom organiza târguri și expoziții pentru a putea prezenta potențialul produselor românești.
Pe piața japoneză, pe anumite produse există deja export, vorbesc despre vin, miere, cherestea, dar cred că este foarte mult loc și pentru alte produse, care au valoare adăugată mare, cum ar fi produsele IT și nu numai. Ceea ce trebuie să învățăm este că există o diferență culturală, că trebuie să ne pregătim să facem afaceri cu o altă lume, cu o altă mentalitate. Sunt foarte serioși, sunt deschiși la nou, însă trebuie să fim serioși și să oferim produse de calitate.
Vă pregătiți de lansarea programului Start-Up Nation 2018. De ce este util acest program?
Este un program care se referă la debut, la partea de început. Cei care astăzi au aplicat pot să vă spună că programul reprezintă ideea de renaştere a spiritului antreprenorial în România, ideea de a-şi lua destinul în propriile mâini.
Start-Up Nation se adresează celor care vor să îndrăznească, care cred în forţa lor, în a-şi lua destinul în propriile mâini şi de a reuşi în afaceri. Vorbim de 200.000 de lei alocaţie financiară nerambursabilă și de 10.000 de proiecte în fiecare an.
Vor fi probabil 30-40.000 de noi debutanţi în afaceri, indiferent de vârstă, pentru că Start-Up Nation 2017 este un succes şi încrederea pe care o au cei care doresc să devină antreprenori, încrederea pe care o au cei care sunt furnizori în acest program, încrederea în general în climatul de afaceri este o constantă şi se simte.
International Business Forum
În perioada 30-31 august 2018, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a organizat International Business Forum, la Palatul Parlamentului.
Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 800 de diplomați, oficiali guvernamentali și antreprenori din aproximativ 300 companii cu capital autohton și străin, reprezentanți ai peste 50 de ambasade acreditate la București și aproximativ 50 de companii autohtone expozante.
Ministerul a lansat cu acest prilej platforma Business Romania, menită să sprijine companiile care activează pe piața românească în identificarea de parteneri pentru crearea de noi afaceri sau dezvoltarea celor deja existente.
de Ligia VORO & Aurelian GRAMA
Sursa foto: ibfromania.ro
Publicat în ediția TB 79, septembrie 2018
