Conducerea Eparhiei Reformate din Ardeal a anunţat, prin intermediul unui comunicat, că a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş prima versiune a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) care creează cadrul pentru realizarea investiţiei „Hotel cu funcţiuni aferente, amenajare incintă la castelul Bethlen”, scrie, în exclusivitate, zi-de-zi.ro.
Potrivit sursei citate, investiţia va fi realizată pe un amplasament din comuna Bahnea, strada Republicii nr. 55, iar demersul către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş are ca obiectiv obţinerea avizului de mediu.
Informaţii privind potenţialul impact asupra mediului al planului propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş din Târgu-Mureş, strada Podeni nr. 10, în zilele de luni, între orele 9.00 – 15.00, şi de marţi până vineri, între orele 9.00 – 12.00”, se precizează în comunicat.
Relicvă nepreţuită
Călătorul care şi-ar propune un tur al romanticelor castele răspândite pe toate dealurile, sau tupilate în toate văile judeţului Mureş, cu siguranţă ar include obligatoriu, ca destinaţie de seamă, impunătorul castel Bethlen din Bahnea.
Castelul este menţionat dealtfel şi pe pagina comunei, ca un important obiectiv turistic. Istoria familiei Bethlen se împleteşte cu cea a Transilvaniei, fiind sute de ani una dintre cele mai influente din Transilvania. Construcţia de biserici şi castele, fondarea a nenumărate şcoli s-a legat în mod firesc de numele lor. Iar în Bahnea, vechiul sat săsesc atestat documentar în secolul al XIII-ea, castelul este, pe cât de impunător, pe atât de fermecător integrat în peisaj.
Amintiri despre balurile de-altădată
Dacă vii dinspre Târnăveni, în direcţia Bălăuşeri, castelul este greu de ratat. Instinctiv o să ştii că ai în faţă o relicvă nepreţuită a istoriei. Şi e bine să te bazezi pe instincte, pentru că localnicii nu ştiu ce comoară adăposteşte comuna lor. Ei cunosc clădirea drept „biblioteca comunei Bahnea”, pentru că aşa spune o inscripţie prezentă încă la intrare, asta fiind ultima destinaţie a castelului din perioada comunistă. Asta după ce a fost fie şcoală, mai apoi CAP, dar şi Primărie, sediu CEC sau sediu al poştei. Au fost ani în care frescele şi stucaturile au dispărut rând pe rând. Şi deşi camerele luxoase, în care se plimbau odinioară contese purtând falduri ultima modă la Viena au dispărut, clădirea a fost totuşi întreţinută. Doar aşa s-a putut păstra în starea remarcabilă în care se află astăzi. O alee largă, unde parcă răsună copitele cailor nobili prinşi la caleştile elegante de odinioară, te introduce într-un parc generos ca suprafaţă. Nu este chiar parc, recunosc, dar este multă verdeaţă, iar socul parfumează aerul. De parcul frumos doar cei doi lei trişti de piatră şi o fântână plină de sticle de plastic mai amintesc.
Piatra de temelie, în 1545
Şi iată, castelul. Pare greu de crezut că piatra de temelie a acestuia a fost pusă în îndepărtatul an 1545 de către nobilul Bethlen Farkas. Construit în stil renascentist, acestuia îi sunt adăugate de-a lungul timpului, atât aripa estică şi cea vestică, cât şi bastionul în opt laturi, asfel încât astăzi edificiul se prezintă ca o combinaţie fascinantă de stiluri arhitectonice, renascentist, gotic, romantic şi baroc. Castelul este construit pe trei nivele, pivniţă, parter, etaj, şi cuprinde 42 de încăperi. Planul castelului este în formă dreptunghiulară alungită.
În cei 450 de ani cât timp proprietatea a fost a familiei Bethlen castelul a fost reconstruit de mai multe ori. Frumuseţea castelului nu este cu nimic ştirbită nici astăzi, deşi geamurile clădirii sunt camuflate, iar uşile sunt închise. Cel puţin persoanele neautorizate nu pot intra în castel. Din păcate, şi turiştii vor trebui să se mulţumească să-l admire doar din afară. Se întâmplă însă şi lucruri bune. Deşi interioarele, se spune, poartă amprenta nefericită a anilor comunismului, acoperişul castelului a fost refăcut în 2010, oprindu-l din degradare. Moştenitoarea familiei, Bethlen Fruzsina, care locuieşte în Anglia, a redobândit clădirea şi a trecut-o pe numele Eparhiei Reformate din Transilvania. Poate, într-o bună zi, vom regăsi castelul în circuitele turistice, unde îşi are locul.
Alex TOTH & Edith VEREŞ
