Transilvania Business
București Energie Energy Mirror Of Romania Slider Ultimele stiri

Energy Strategy Summit (ed. IV)- sectorul energetic față în față cu un pachet de strategii

Strategia energetică a României va fi reactualizată, a anunțat Anton Anton, ministrul Energiei, la cea mai recentă ediție, a patra, a Energy Strategy Summit, eveniment desfășurat în prima decadă a lunii iunie, la Sinaia, sub egida energynomics.ro. Jucătorii și reprezentanții industriei conexe au dinamizat panelurile, construind un tablou pe alocuri idilic, pe alocuri realist-pesimist al viitorului energiei românești. Transilvania Business a fost partener media al evenimentului.
 
Cu șaua împădurită a munților Bucegi în față, 24 de speakeri și peste 130 de reprezentanți din 46 de organizați relevante pentru industria energetică din România și-au dat întâlnire la Hotel Mara, la o nouă ediție a Energy Strategy Summit.
Pe parcursul unei zile, vorbitorii invitați au încercat să găsească răspunsul la provocarea principală lansată de organizatori, Wing Media și energynomics.ro, “Ce ne trebuie pentru pasul următor?”, prin răspunsurile la subtemele din cele patru paneluri ale evenimentului.
Pentru că aminteam încă de la început că la Energy Strategy Summit a fost prezent și ministrul Energiei, Anton Anton, care a deschis sesiunea de după-amiază, am consemnat câteva dintre direcțiile strategice pe care ministerul intenționează să le abordeze în viitor. Nu sunt neapărat direcții noi, au mai ajuns în spațiul public ca priorități de acțiune, însă în energia românească de la idee la plan și până la acțiune încă e cale lungă.
Ministerul este implicat astfel în actualizarea proiectului de strategie energetică a României, care va ține cont de strategia energetică europeană care ne va duce spre 2050 la un sector energetic pe modelul 3 D (decarbonizare, descentralizare și digitalizare).
Până atunci, cu toate cifrele bune în domeniul producerii de energie regenerabilă a României, încă avem probleme mari cu transportul care utilizează în continuare combustibili fosili. Mai exact, doar 1 % din transportul românesc este curat.

“Oricât ne-am strădui să facem energie curată, dacă nu ne ocupăm de transport, această componentă ne va trage în jos”, a subliniat ministrul Anton Anton.
Încă din 2012 a fost anunțat de Guvernul României un program de construcție a 20.000 de stații de încărcare a vehiculelor electrice, însă, până în prezent, statul nu a construit nici măcar una.
Prevăzută și astăzi în programul de guvernare, după cum amintea ministrul Energiei, crearea infrastructurii necesare care să susțină conversia spre vehiculele electrice e unul din exemplele de “Ce ne trebuie pentru pasul următor?”.
Phoenix Contact, reprezentată în ultimul panel al zilei de Marius Cătălin Lepinzean, Business Development Manager, este poate una dintre companiile care pot da o mână de ajutor în acest domeniu, deoarece produce componente pentru stații de încărcare și acordă consultanță pentru parteneri locali.
Într-o strategie energetică actualizată vor fi cuprinse, de asemenea, ca soluții pentru tranziția spre o economie cu energie curată: conversia tuturor centralelor de la cărbune la gaze naturale până în 2040 și utilizarea biomasei. Dacă prima presupune un proiect tehnic, care să stabilească eficiența unei asemenea conversii și costurile pe care le implică, cea de-a doua pare mai accesibilă, cu rezerva unei legislații mai prietenoase.
“Nu avem niciun fel de strategie coerentă de introducere, dezvoltare a energiei termice obținută din biomasă (…) Noi avem potențial, dar nu îl folosim”, a punctat Anton Anton.
De la energie curată și biomasă am alunecat spre subsectorul de gaze naturale, unul care e foarte la modă în ultimii cinci ani, de când cu proiectul conectorului BRUA, descoperirile de zăcăminte din Marea Neagră etc. Mai mult, chiar și la nivel european s-a convenit că gazele naturale pot reprezenta resursa care să asigure tranziția de la hidrocarburi la energie electrică.
“Noi ne dorim să devenim un pol regional de securitate energetică, vrem să fim un nod al rutelor de transport, care să unească Europa de spațiile învecinate (…) În ultimii ani de zile am descoperit un zăcământ de gaze foarte mare la Caragele, avem zăcăminte în Marea Neagră și în curând vom ajunge în situația de a fi unul din jucătorii importanți ai pieței europene.  (…) Avem toate condițiile să devenim exportatori de gaze în Europa. Și mai e ceva, poziția noastră geografică determină cumva rutele strategice să treacă pe aici. Fiecare țară din jurul nostru dorește să devină hub de gaze, toți visează chestia asta. Ca să devii hub de gaze trebuie să ai niște condiții: în primul rând trebuie să produci gaze, noi producem, în al doilea rând trebuie să fii consolidat și să poți să transferi gaze către țările din jur. Sigur mai avem multe de făcut, trebuie să asigurăm o înmagazinare mult mai eficientă, multiciclu”, a spus ministrul Energiei.
Pentru a atinge toate acestea se fac investiții și sunt necesare investiții. Ministrul a amintit de investiția Romgaz în Centrala Termoelectrică de la Iernut, dar și de programul total de 1,6 miliarde de lei investiții al companiei, de planurile de investiții ale Complexului Energetic Oltenia, în valoare de 810 milioane de lei, Nuclearelectrica – 254 milioane de lei, Hidroelectrica – 110 milioane de euro și putem continua. La finalul anului vom vedea însă ce procent din aceste planuri se va fi realizat.
Strategia energetică a fost adusă în discuție și la deschiderea summit-ului de Florin Radu Ciocănelea, consilierul pe probleme energetice al primului-ministru.
„Am convingerea că până la sfârșitul anului vom finaliza strategia energetică națională, care nu va fi o combinație între date statistice și prevederi ale Uniunii Europene, ci va veni cu obiective concrete și cu pași clari pentru atingerea acestor obiective”, a declarat acesta.
Ciocănelea a mai susținut că dezvoltarea sectorului energetic românesc poate avea loc printr-un parteneriat între Guvern și antreprenorii implicați în sectorul energiei, al cărui rezultat să fie un câștig pentru ambele părți.
 
Strategii pentru investiții

Primul panel de dezbateri, moderat de Gabriel Avăcăriției, redactorul șef al energynomics.ro, a fost dedicat strategiilor de investiții – cadru legal și stimulente eficiente și i-a avut ca vorbitori pe Lăcrămioara Diaconu Pințea, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabilă de Divizia Downstream Gas, Dan Silviu Baciu, director general CONPET SA, Vasile Ciolpan, director trading energie ROMGAZ SA, Bogdan Simion, Data Analytics Advisor Gas Infrastructure Europe (GIE) și pe consilierul primului-ministru Florin Radu Ciocănelea.
Cât de încurajator este cadrul legislativ, cadrul de reglementare pentru investiții, în ce măsură există stimulentele necesare pentru a face aceste investiții?, sunt o parte din întrebările cu care au fost provocați speakerii.
Lăcrămioara Diaconu Pințea a amintit de programul investițional al OMV Petrom derulat până în prezent, care s-a cifrat anual între 700 milioane de lei – 1 miliard de lei, anunțând că acest trend va fi menținut dacă vor fi și condițiile necesare îndeplinite.
“Ce ne propunem să facem în continuare este să investim la același nivel, acest lucru ține și de condițiile de piață, dar și de cadrul de reglementare”, a punctat membrul directoratului OMV Petrom care a solicitat guvernanților mai multă stabilitate.
Lăcrămioara Diaconu Pințea a amintit și de nevoia unui cadru de reglementare și fiscal stabile în ceea ce privește valorificarea economică a zăcămintelor offshore, în condițiile în care “2018 este un moment esențial pentru sectorul petrolier, în particular pentru cel de gaze, din perspectiva proiectelor din Marea Neagră” și în condițiile în care pentru explorările de acolo a fost deja cheltuit peste 1 miliard de euro de către partenerii Exxon Mobil și OMV.
Aceeași nevoie de stabilitate a fost adusă în discuție și Vasile Ciolpan, director în cadrul ROMGAZ SA. Compania are pentru 2018 un program ambițios de investiții, care trece 1,5 miliarde de lei, unul dintre cele mai mari din ultimii ani.
“Direcțiile pe care acționăm sunt atât pe partea de a genera resurse de gaz și de a comercializa. Partea de investiții legate de partea de gaz sunt atât în perimetrele concesionate de noi, cu precădere în Muntenia Vest, în zona Caragele, unde avem 50 de milioane pregătiți pentru investiții, este asocierea din Marea Neagră, care va continua. Mai avem investiția de la Iernut, premiată ca investiția anului, care va consuma anul acesta în jur de peste 800 de milioane de lei. În perspectivă ne interesează stabilitatea legislativă și de a avea referințe, cel puțin de preț, ca să știm în ce măsură putem programa investițiile”, a spus Vasile Ciolpan.
Dan Baciu, directorul general Conpet SA, operatorul de transport țiței, cu o rețea de conducte extinsă în 24 de județe, consideră că sectorul petrolier este insuficient reflectat în strategia energetică a României. “Ne-am fi dorit ca toate investițiile pe care le facem să fie în concordanță cu o strategie energetică și să fie evidentă și partea de țiței, pentru că am văzut că, în general, se pune accentul pe transportul de gaze, pe energie electrică, mai puțin pe partea de țiței”, a declarat acesta.
În condițiile în care tendințele europene sunt de eliminare treptată a utilizării combustibililor fosili, respectiv folosirea gazelor naturale în perioada de tranziție, e oarecum firesc ca sectorul petrolifer-petrolier să fi scăzut în importanță.
Pe de altă parte, asociația operatorilor logistici în domeniul gazelor, Gas Infrastructure Europe, al cărei mesaj l-a adus la Sinaia Bogdan Simion, consideră că trecerea la electrificare va fi un proces de durată.
“Viziunea membrilor acestei asociații se referă, mai ales în contextul țintelor asumate de Europa pentru decarbonizare, respectiv Acordul de Paris, la faptul că o trecere bruscă la o electrificare 100 % nu e un obiectiv imediat realizabil și o alternativă este ca această decarbonificare să se facă parțial, luând în calcul și infrastructura existentă, mai ales cea de gaz, pentru că folosind infrastructura de gaze se pot foarte ușor utiliza resursele regenerabile obținute din convertirea excesului energetic electric transfer, și aici vorbim de hidrogenul care poate fi obținut din electroliză, de metanul sintetic”, a spus Bogdan Simion.
Practic, infrastructura de gaze e o bună oportunitate de a face această trecere, a mai subliniat speakerul, folosind-o nu doar prin ceea ce înțelegem acum ca fiind gaz natural, ci extinzând termenul la ceea ce înseamnă hidrogen și biometan etc., care pot fi alternativa de stocare a surplusului electric.
Gazul ar fi un prim pas important în țintele de decarbonizare pentru că este unul dintre cele mai eficiente combustibile, e flexibil, e disponibil și se poate depozita.
La nivel național, în ceea ce privește transportul de gaze, o inițiativă lansată dinspre Guvern este un proiect de dezvoltare a rețelei Transgaz la nivel local în sensul de a duce gazele în zonele unde nu există rețele. Ținând cont că în România, doar vreo 30 % din populație are acces la gaze naturale, categoric rețeaua se poate dezvolta, însă vor fi importante pentru o decizie și costurile.
Discuția a curs apoi despre stocare, spre taxarea și suprataxarea exporturilor de materie primă și spre revitalizarea petrochimiei, o intenție de care până acum pare interesat producătorul de gaze naturale autohton, Romgaz, și mult mai puțin OMV Petrom.
“Eu cred că e mult mai convenabil să procesezi materia primă la 500 km de locul unde le produci decât la 2000 de km, ca transport, investiții (…) Valoarea nu este să vinzi petrol, ci să vinzi benzină și să faci petrochimie. Ce vrem să fim?”, a susținut Florin  Radu Ciocănelea.
În concluzie am reținut din primul panel că setea de investiții depinde de cadrul de reglementare și fiscal, că avem șansa de a deveni un hub regional – dacă nu pierdem timp, pentru că avem surse, interconectări (BRUA, TANAP, TAP) și putem dezvolta platformele de tranzacționare și că, după ce petrochimia s-a dus în cap, acum sunt inițiative de revitalizare, odată ce resursele din Marea Neagră par tangibile.
 
Strategii de integrare

Panelul al doilea, moderat de Varinia Radu de la Wing Media, ne-a pus față în față cu perspectiva exploatărilor din Marea Neagră, cu finanțarea proiectelor energetice, cu amenințările la siguranța sistemului energetic.
Speakerii invitați în panel au fost Constantin Gheorghe – președinte Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră ACROPO, Dan Dănulescu, membru al Directoratului Petrotel-Lukoil, Harald Kraft, președinte ROPEPCA, Cătălin Aramă, director general CERT.RO, Oana Mogoi, Head of Utilities and Mineral Resources, ING, și Sorin Gal, director general Direcția Generală de Gestionare, Evaluare și Concesionare resurse rezerve petrol, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Resursele din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde de mc de ANRM, și protecția acesteia au fost primele teme abordate de vorbitori.
“Marea Neagră este o mare specială, o zonă specială (…) Orice poluant care va fi deversat, aici va rămâne şi voi lupta ca acest lucru să îl evit. Următorul lucru va fi să ne axăm mai mult pe partea de prevenire a accidentelor, pentru că, după aceea, orice părere de rău şi orice efort financiar sunt tardive”, a menționat Constantin Gheorghe.
Problemele semnalate de vorbitor sunt calitatea şi nivelul de răspuns la situaţii de urgenţă; lipsuri în legislaţie în ceea ce priveşte autoritatea autorităţilor care ar trebui să dea un aviz, soluţia propusă de acesta fiind modificarea legii
În ACROPO activează 58 de oameni pe 8 acorduri petroliere active, la care s-ar mai putea adăuga în perspectivă încă 6 acorduri.
Sorin Gal, director în cadrul ANRM, a menționat amânările repetate în ceea ce privește adoptarea legii petrolului, cu toate că din acordurile petroliere ajung în bugetul național marea parte a redevențelor și tarifelor pe care statul le colectează.
Directorul a amintit și de problemele de funcționare a ANRM, unde din 128 de posturi sunt ocupate doar 90, deși sunt acordate și supravegheate 470 de acorduri petroliere de exploatare și 57 acorduri petroliere de explorare, iar direcția pe care o conduce supervizează cu 21 de oameni o industrie în care activează 23.000 de oameni. Pentru comparație, de balastiere se ocupă 200 oameni.
De la explorare și exploatare am trecut la valorificare. Harald Kraft, președintele ROPEPCA, a susținut că România trebuie să devină exportator de resurse.
“Trebuie să ne concentrăm să devenim și un exportator. Nu cred că este probabil să devenim un exportator de țiței, dar în curând putem să devenim un exportator de gaze naturale, chiar dacă eu consider că pentru țara noastră este mai avantajos să nu exportăm gaze ca materie primă, ci gaze prelucrate cu valoare adăugată, dar asta necesită investiții. Orice investiție necesită o motivație pentru ca investitorii să vină în țara noastră și să facă investiții”, a subliniat speakerul.
Acesta a mai arătat că multe investiții sunt blocate din cauza birocrației, mai precis a perioadei lungi până sunt emise autorizațiile de construire. Durata medie, potrivit lui Harald Kraft, în România este de 270 de zile, ceea ce înseamnă pierdere de competitivitate față de alte țări și de invesitiții, mai ales în condițiile unei infrastructuri de producție învechite. Însă cu o modificare a legislației, procedurile ar putea fi simplificate.
De asemenea, producătorii se lovesc de dificultățile de acces la teren, care nu este garantat, iar prețurile cerute de proprietari sunt prohibitive – 30 euro/mp pentru o pășune.
Dacă suntem la zona de resurse, dar și de investiții, Dan Dănulescu, director general adjunct al Petrotel-Lukoil, a menționat că de la preluarea rafinăriei au fost investite peste 500 milioane de dolari, în special în retehnologizare și atingerea nivelului european în ceea ce privește calitatea combustibililor și standardele de protecția mediului.
“În perioada următoare, 3-4 ani, vom investi, de asemenea, 80-90 de milioane de dolari pentru îmbunătățirea factorilor de mediu și pentru creșterea eficienței energetice și siguranței industriale. În ceea ce privește dezvoltarea pe termen lung a rafinăriei aceasta este strâns legată de Acordul de la Paris, de legislația europeană, românească. Strategia noastră pe următorii 10-20 de ani va fi influențată de țintele fixate pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Dacă pentru țintele pentru 2030 avem o viziune, pentru intervalul 2030-2050 este greu de imaginat cum vor fi atinse”, a precizat managerul.
O altă provocare este digitalizarea.
Dacă tot am ajuns în zona digitală și a internetului, Cătălin Aramă, directorul general al CERT.RO, a adus în discuție un subiect interesant, securitatea cibernetică.
Acesta a amintit de Directiva europeană privind securitatea cibernetică în care sectorul energetic este unul dintre domeniile prioritare, care a fost transpusă și în legislația românească.
“Pe măsură ce se fac investiții de modernizare a rețelelor apar și vulnerabilități odată cu conectarea la internet (…) Eu doresc să văd acest început ca pe o oportunitate, este o oportunitate de a lansa un dialog cu toți actorii implicați”, a spus Cătălin Aramă. Acesta a lansat o invitație pentru toți actorii importanți de a colabora pentru elaborarea legislației subsecvente.
CERT.RO are deja protocoale încheiate cu E.ON, ENEL, Teletrans, Transelectrica.
Investițiile din energie presupun, de multe ori, sume mari a fi cheltuite. O soluție de finanțare poate veni din partea băncilor, însă ce determină o bancă să investească într-un proiect energetic?
“În primul rând ne uităm la investitor, ar trebui să ne placă cu cine lucrăm și aici este importantă experiența – numărul de proiecte, rata lor de succes, dacă activitatea de exploatare este activitatea principală, dacă este deschis, transparent, are încredere, are capacitatea financiară și tehnică de a duce proiectul într-o fază bancabilă. Ne uităm la zona juridică – după cum știm genul acesta de proiecte implică perimetre vaste de teren, trebuie să ne asigurăm că titlul este corect obținut de la bun început, ca să putem remedia problemele care există. Ne uităm la partea de permise, autorizații, pentru tot ciclul economic, la acordul petrolier. Ne uităm la toate părțile implicate – furnizori, constructori etc.”, a punctat Oana Mogoi.
Însă, cel mai important aspect rămâne business planul.
“Dacă ne gândim la o nouă schemă de regenerabile, dacă ne gândim la investiții în biomasă, dacă vorbim de cogenerare, toate trebuie să aibă la bază niște mecanisme, care să asigure predictibilitatea veniturilor”, a subliniat, mai târziu, în primul panel al după-amiezii, și Ioana Gheorghiade, Executive Director Corporate Risk Underwriting BCR.
 
Strategii pentru transformare și orașe inteligente
 

 
După amiaza a fost ocupată de dezbateri despre strategii pentru transformare și orașe inteligente.
Moderatorul primului panel a fost Ion Lungu, președinte AFEER, care i-a provocat la dialog pe Andrei Bucur, Business Development Manager – MET România Energy, Mihaela Coroiu – Marketing Director EnergoBit, Ioana Gheorghiade, Adrian Șuța, director Direcția pentru Relațiile cu Autoritățile de Reglementare și ENTSO-E, Transelectrica, și Ovidiu Bălăcescu, membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.
Singurul mare producător de energie electrică din cărbune, CE Oltenia a încheiat anul 2017 cu rezultate pozitive după ce din 2016 a trecut printr-un proces continuu de reducere a costurilor de producție, inclusiv prin disponibilizarea a câtorva mii de angajați. CE Oltenia, în ciuda “penalizărilor” privind emisiile de gaze cu efect de seră, rămâne însă un jucător important în piața de energie electrică, alături de Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
Și totuși, România, cu o putere instalată de 24.000 MW poate avea probleme cu alimentarea consumatorilor cu energie electrică. “În condiții de stres maxim pentru SEN și asta se întâmplă, de regulă, pe timpul unor temperaturi scăzute, regimuri hidraulice scăzute, eșecuri la pornirea unor capacități termo, poate și suprapuse cu deconectarea neprogramată a unui reactor nuclear, pot conduce la probleme foarte mari în acoperirea unui consum de 9500 de MW”, a punctat Adrian Șuța de la Transelectrica. Poate de aceea sunt justificate proiectele de interconexiune pe care țara noastră le-a dezvoltat cu vecinii – Serbia, Ungaria etc.
Pe zona de eficiență energetică, un jucător de talie mijlocie este compania clujeană EnergoBit.
Preocupări în dezvoltarea pachetului de servicii au arătat cei de la EnergoBit și MET România Energy, pentru a răspunde la cât mai multe din nevoile clienților existenți.
Ion Lungu a punctat un aspect care poate fi reținut pentru strategia energetică actualizată, și anume: sistemul energetic să aibă ca o direcție de dezvoltare și pe centrale mici, flexibile care ar putea fi o alternativă sau o compensare pentru producția de energie din surse regenerabile.

Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie, a deschis ultimul panel al zilei, moderat de către președintele ARPEE, Răzvan Grecu. Până la orașele inteligente, așteptările ANRE de la companiile din energie sunt de bun simț și sunt legate de informarea consumatorilor de energie electrică și termică “pentru ca aceste tehnologii pot să pătrundă doar pe o piață liberalizată. Consumatorul trebuie informat că are dreptul la schimbarea furnizorului, să știe care sunt procedurile, cum se desfășoară acest process, ce obligații și ce drepturi are”.
“În condițiile în care România are un prestigiu la nivel global și are specialiști în IT recunoscuți peste tot în lume, ar fi păcat să nu jucăm un rol important de lider în dezvoltarea acestor tehnologii”, a continuat Zoltan Nagy-Bege.
Dorian Hodorogea, Analytics Consultant, SAS Romania, a pus punctul pe i în ceea ce privește sectorul energiei. “Zona de energie produce mai multe date decât zona de telecomunicații, dar nu sunt stocate și nu sunt utilizate”, a subliniat acesta, considerând că “Tehnologia informației ne va ajuta să înțelegem mai bine profilul și comportamentul consumatorului, pentru a putea optimiza afacerile cu energie”.
De altfel, acest lucru se întâmplă deja. În 2020, a prefigurat Alin Toma, Business Development Manager, Schneider Electric, vor fi 30 miliarde de lucruri conectate la internet. “Această digitizare vine și cu o mare responsabilitate, digitizarea trebuie făcută de așa natură încât să fie parte componentă a modului nostru de lucru și nu să ne preia modul de lucru. Această digitizare oferă posibilități de reducere a amprentei de carbon, posibilități ridicate de optimizare a eficienței energetice etc”, a punctat acesta. Schneider consideră că reduceri de două ori mai mari a amprentei de carbon se pot face în partea consumatorilor, motiv pentru care în 2020, toate sediile companiei vor avea amprenta de carbon 0. De asemenea, orașele prin implementarea unor soluții smart, furnizate de producătorul francez, își pot reduce cu 30 % consumul de energie.
“Noi am investit inteligență, suntem furnizori de tehnologie, în software, platforma ABB se numește ABB Ability, în care a investit peste 100 de milioane de euro, iar acum ABB a inaugurat un centru de cercetare și dezvoltare în Germania”, a punctat și Constantin Ichimoaei, director executiv ABB.
Cristian Pîrvulescu, director executiv Enevo Group, a fost vocea realistă a panelui, subliniind nevoia de echilibru între inovație și funcționalitate. “E tentant să inovezi, dar, dacă rezultatul inovației nu se transformă în niște concepte foarte măsurabile, specifice, de eficiență sau îmbunătățire a unui proces sau dacă inovația înseamnă utilizarea unor tehnologii insuficient testate sau dacă inovația înseamnă utilizarea unor tehnologii care nu sunt suficient adaptate specificului local, atunci inovația la un moment dat ajunge să încurce mai tare decât să ajute”, a arătat acesta.
Cu aceste comentarii, Cristian Pîrvulescu a mai punctat că se vorbește prea ușor despre prosumer, smart city etc. “Smart city nu poate fi decuplat de smart grid, pentru că serviciul de alimentare cu energie electrică și termică trebuie să fie eficient pe tot ansamblul său, de la producător până la consumator. Degeaba adoptăm tehnologiile în zona de end user, dacă până acolo procesul este defect sau nu este eficient sau nu este corespunzător”, a conchis acesta.
Concluziile evenimentului au fost sumarizate de gazde, prin vocea lui Gabriel Avăcăriței, redactor șef energynomics.ro.
“Când am lansat conceptul Energy Strategy Summit, în 2015, strategia energetică națională era tema dominantă. Odată cu dezvoltarea proiectului de strategie națională, edițiile din anii 2016-2017 au adus în prim plan strategiile marilor companii (multinaționale) ca motoare ale schimbării în industria energetică. Marele câștig al ediției din acest an este identificarea micro-strategiilor – ale consumatorilor – ca fundament al evoluției viitoare în industria energetică”, a declarat acesta, în finalul dezbaterilor din 7 iunie.
Energy Strategy Summit 2018 a fost organizat de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro, în parteneriat cu reputate organizații ale industriei precum ACUE, AFEER, AIIR-FV, RBSTA, ROPEPCA, RWEA și ARPEE, cu sprijinul Automobile Bavaria, BCR, CIS-GAZ, EnergoBit, ING Bank, Lukoil, MET România Energy, Nuclearelectrica, Phoenix Contact, Ridgid – Emerson, Romgaz, SAS, Schneider Electric România, Transelectrica, WeTranslate.
de Ligia VORO
Articol publicat în ediția 78 a Transilvania Business – iulie 2018
 

Comentarii

Comentarii

Related posts

Oradea, noua destinație turistică și de business a României

redactia

Ministerul Agriculturii vrea să legifereze Legea Laptelui ”pentru a scoate falsurile de pe piață”

redactia

Agraria 2018 isi deschide portile, din nou, in Parcul Industrial Tetarom III din Jucu

Stefana Muresan

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More