Agricultura Fonduri Europene Ultimele stiri

Obiectiv de absorbție de peste 1,2 miliarde euro din PNDR 2020

România are cea mai mare rată de absorbţie a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE, a afirmat Adrian – Ionuț Chesnoiu, Directorul General al AFIR, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Vă rog să ne faceți o prezentare a situației PNDR 2020 în acest moment? Sunteți mulțumit de ritmul de implementare a PNDR?
O să vă răspund printr-o comparație. Dacă acum doi ani, pe 15 februarie, ne aflam pe locul 26 în Europa la absorbția fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, de la sfârșitul anului trecut ne aflăm pe locul 3.
În acest context, avem o confirmare a rezultatelor obținute de la Comisarul European pentru Agricultură, domnul Phil Hogan, care cu ocazia vizitei în România a declarat că, la 40%, România are cea mai mare rată de absorbţie a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE. De asemenea, domnia sa a subliniat faptul că am fost puternici suporteri ai politicilor tradiţionale de coeziune şi ai Politicii Agricole Comune și cu siguranţă se va ţine cont, în special, când se va discuta bugetul pentru următoarea perioadă de timp.
În concluzie, apreciez că au fost realizate demersuri importante în eficientizarea procesului de implementare al PNDR, însă e foarte important să păstrăm ritmul de lucru susținut și pe parcursul întregii perioade de programare, pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

Ce s-a schimbat în mandatul dumneavoastră la conducerea Agenției?
Încă de la preluarea mandatului meu, am prezentat în mod clar abordarea pe care o propunem ca Agenție în relația cu beneficiarii PNDR 2020 și cu firmele de consultanță. Este important că am realizat în cadrul acestei relații tripartite (AFIR – beneficiari – consultanți) că obiectivele noastre sunt convergente, respectiv să reușim implementarea cu succes a proiectelor contractate, pentru că numai în acest fel comunitățile din mediul rural vor putea atinge nivelul de dezvoltare dorit.
Am organizat multe întâlniri de lucru în toate regiunile țării, am luat contact direct cu solicitanții de fonduri europene, am ascultat toate problemele pe care acești oameni le întâmpină în derularea proiectelor și, împreună cu alte instituții ale statului care au atribuții conexe în sfera fondurilor europene sau care eliberează avize necesare obținerii finanțărilor prin PNDR, am reușit să creez o punte de legătură între noi, reprezentanții statului și beneficiarii noștri, acesta fiind un aspect la care țin în mod deosebit.
Una dintre principalele mele direcții de acțiune este aceea de a avea ghiduri clare și simple, realizate prin consultare publică cu beneficiarii noștri, prin discuții în grupuri de lucru și în comitete de monitorizare cu partenerii sociali ai AFIR.
Am încheiat acorduri de cooperare cu alte instituții ale statului care au rol în eliberarea unor avize și documente necesare depunerii cererilor de finanțare, cât și implementării investiției. În acest sens, AFIR este în măsură să obțină extrasul de carte funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitanţi în Cererea de finanţare.
De asemenea, acum suntem parte din sistemul PatrimVern, gestionat de ANAF, ceea ce va conduce la simplificarea evaluării şi a depunerii cererilor de finanţare. Astfel, AFIR va prelua o serie de documente emise de ANAF prin accesarea sistemului informatic.
Vom continua să facem demersurile necesare pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice, aceasta fiind una din cauzele principale ale blocajelor apărute în implementarea proiectelor.
Începând cu data de 1 august 2018, solicitanții care dispun de semnătură electronică pot încărca on-line Cererea de finanțare și documentele anexe semnate electronic cu certificat digital calificat. Pentru documentele semnate electronic, AFIR nu va mai solicita tipărirea, semnarea olografă, scanarea şi, ulterior, încărcarea on-line a documentului. AFIR va accepta și documente semnate olograf, astfel încât solicitanții care nu dețin un certificat digital calificat necesar semnăturii electronice, vor proceda la fel ca și până acum.
În viitor nu va mai exista vreun document pe care solicitanții şi beneficiarii PNDR să fie obligați să îl tipărească și să îl aducă la Agenție.

Ce obiectiv are de îndeplinit AFIR în 2018? Este fezabil?
Pentru anul în curs ținta de absorbție pe care am stabilit-o este de peste 1,2 miliarde euro, plăți efectuate din bani europeni alocați prin PNDR 2020 pentru proiecte de investiții și plăți compensatorii pentru măsurile de mediu și climă. La sfârșitul anului 2017, plățile efectuate beneficiarilor de către AFIR au fost în valoare de 1,55 miliarde de euro. Așadar, valoarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pe care ne-am propus să le atragem este una realizabilă, cu eforturi susținute din partea Agenției și dacă beneficiarii Programului ne solicită în timp util decontarea cheltuielilor eligibile prin cereri de plată.
În cele din urmă, obiectivul nostru este, pe lângă absorbție, să reușim să păstrăm toate aceste fonduri europene în țară și de investițiile finanțate prin PNDR 2020 să beneficieze cât mai mulți oameni din zonele rurale.

Sunt foarte multe proiecte care nu au mai prins finanțare. Ce se întâmplă cu ele?
De la un an la altul, creşte numărul proiectelor depuse şi, implicit, al beneficiarilor PNDR. Numărul mare de proiecte, cât și faptul că alocarea disponibilă pentru finanțarea investițiilor a fost consumată, arată clar un interes major pe care investițiile în acest sector îl au în ultima perioadă. Este și o consecință a faptului că am reușit să simplificăm multe aspecte pe care beneficiarii ni le-au semnalat și să fim mai aproape de ei în acest proces, deloc ușor, al depunerii de proiecte. Până la urmă, este o competiție în care cele mai bune proiecte obţin finanţare.
De asemenea, este evidentă nevoia reală de finanțare a agricultorilor români și valoarea fondurilor alocate țării noastre de UE prin intermediul PNDR 2020.

Aveți recomandări pentru solicitanții de fonduri nerambursabile de la AFIR?
Continuăm demersurile prin care dorim să fim cât mai aproape de beneficiarii noștri și să îi sprijinim pentru a-și duce la bun sfârșit investiția pe care și-au asumat-o.
Recomand celor implicați, atât solicitanți sau beneficiari, cât și consultanți, să abordeze cu responsabilitate zona fondurilor europene.
E foarte simplu să semnezi un contract de finanțare, să obții avansul, dar importanța cea mai mare în cazul unui proiect cu finanțare europeană o are partea de implementare. Obiectivul nostru comun este să reușim implementarea cu succes a proiectelor contractate, pentru că numai în acest fel comunitățile rurale vor putea atinge nivelul de dezvoltare dorit.
Semnarea contractului de finanțare din fonduri europene presupune anumite drepturi, dar și respectarea unor obligații de către ambele părți semnatare. Responsabilitatea nu este doar a beneficiarului pentru că avem împreună cu el un scop convergent, acela de a dezvolta economia rurală și satul românesc.
Un exemplu concret în acest sens îl reprezintă formularul, pe care l-am introdus în procedurile interne ale AFIR, prin care, la momentul semnării contractului și cu 6 luni înainte de finalizarea proiectului, beneficiarii primesc Note de îndrumare în care sunt prezentate într-un mod sintetic recomandări esenţiale legate de implementarea proiectului, documente foarte utile beneficiarilor noștri.
Totodată, aş vrea să reamintesc necesitatea verificării riguroase a tuturor documentelor solicitate care vor fi depuse împreună cu cererea de finanţare.

Ce ne puteți spune despre problema neregulilor întâlnite în implementarea proiectelor și despre situația debitelor de recuperat?
Pe tot parcursul anului 2017 am derulat o campanie națională de prevenție privind posibilele nereguli ce pot apărea în implementarea proiectelelor finanțate cu fonduri europene. Obiectivul urmărit prin Planul acesta de prevenire a neregulilor si fraudelor este, pe de o parte, prevenirea și diminuarea riscului de apariție a acestora în implementarea proiectelor, iar, pe de altă parte, creșterea gradului de conștientizare a personalului AFIR și a beneficiarilor cu privire la modul de verificare a proiectelor și de respectare a obligațiilor contractuale și legale.
De asemenea, sunt prezentate consecințele care decurg din nerespectarea acestora. În cadrul vizitelor pe teren, experții AFIR explică pe îndelete modalitățile de evitare a neregulilor, tipurile de verificări prin care un proiect trece în perioada de implementare și de monitorizare și, mai ales, necesitatea de a menține criteriile de eligibilitate și selecție în baza cărora proiectul a fost selectat.
Aplicarea Planului de prevenție are deja rezultate, a dus la o scădere semnificativă a neregulilor și a scăzut pericolul creării de condiții artificiale.

Care sunt cele mai des întâlnite motive de respingere a cererilor de finanțare depuse de solicitanți?
Cum am spus și în cadrul întâlnirilor de lucru desfășurate, potenţialii beneficiari nu verifică temeinic documentaţia necesară, lăsând firmele de consultanţă să se ocupe exclusiv de documentele depuse. Aici mă refer în principal la actele de proprietate sau de arendă, unde apar neconcordanţe în Registrele Agricole în cazul cărora se emit ulterior adeverinţei de la primării.
Solicitanţii nu verifică în momentul depunerii cererii de finanţare dacă au toate documentele obligatorii. De exemplu, în cazul animalelor sacrificate sau vândute nu se verifică dacă medicul veterinar întocmeşte formularele de mişcare cu privire la acestea şi dacă modificările au fost operate în Registrul exploataţiilor ANSVSA. În sectorul zootehnic, o serie de deficienţe se întâlnesc şi la platformele de gunoi de grajd.
Un alt motiv de respingere, întâlnit în multe cazuri, este acela că din documentaţia tehnico-economică nu reiese viabilitatea investiţiei. De aceea recomand o analiză mai amănunţită și, totodată, realistă atunci când solicitanţii îşi întocmesc planul de afaceri.
Solicitanţii vor trebui să studieze și ei ghidurile şi împreună cu firmele de consultanţă să întocmească documentaţia necesară. Toate aceste deficienţe duc la respingerea cererilor de finanţare.

Vom absorbi toate fondurile alocate prin PNDR 2020?
Îmi doresc ca până la finalul anului să implementăm tot ceea ce ne-am propus. Beneficiarii noștri au înțeles că este necesar ca proiectele de investiții să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute în contractele de finanțare, astfel încât să nu ne trezim în situația cu care ne-am confruntat în programarea 2007 – 2013, actunci când a trebuit să trecem cu proiecte în tranziție pentru a salva respectivele investiții.
Trebuie, în această situație, să evităm dezangajarea sumelor care nu sunt consumate sau a celor rezultate din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte.
Este foarte important să conlucrăm cu ceilalți colegi din instituțiile statului în interesul beneficiarilor și să nu precupețim niciun efort pentru a gasi soluții ca din fondurile alocate României pentru agricultură și dezvoltare rurală să nu pierdem niciun eurocent în 2023.

de Marin VIȘU-ILIESCU

Related posts

Draxlmaier suspendă activitatea fabricilor timp de două săptămâni

Traian Dan

Un nou produs Continental ce reduce emisiile, fabricat în Brașov

Stefana Muresan

Primele 200.000 de teste rapide pentru depistarea Covid-19 ajung miercuri la București

Ion Surdu

Digitalizarea şi informatizare la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Traian Dan

Lanţul internaţional Marriott deschide hotel de patru stele la Cluj-Napoca și Timișoara

redactia

Președinția română a Consiliului UE a finalizat procesul de adoptare a primului dosar în domeniul afacerilor economice și financiare

redactia

Primăria Cluj va avea primul funcţionar public robot din țară

Stefana Muresan

Responsabilitate socială: Grupul GRAMPET donează 10 aparate şi 10.000 de kituri pentru depistarea SARS-CoV-2

Papuc Irina

[Enjoy Transylvania!] Sovata – o identitate turistică de peste 140 de ani

Transilvania Business

Sălajul și Maramureșul vor noi parcuri industriale. Consulul onorific al Spaniei: ”Avem posibilitatea de a aduce, din Spania, firme cu experiență în domeniu”

redactia

Cel mai celebru hotel din Cluj, bun de cumpărat

Nora Dumitrescu

Frank Hajdinjak, directorul general E.ON România, părăsește compania

Ligia Voro

Un nou partener la Maravela & Asociații

Ionut Oprea

Curse charter de la Oradea spre Grecia, Tunisia, Turcia şi Egipt

Traian Dan

Cum ajută asistenții virtuali activitatea băncilor: experiența BT, care a fost prima bancă din România ce a lansat un chatbot pentru clienți

Ion Surdu

Shamrock Gardens, ansamblu rezidențial unic în Sântana de Mureș

redactia

Alfa Software lansează ASiS Ria3, noua platformă de business HTML5

redactia

PRIA Competition Chișinău în 21 noiembrie 2019

Ionut Oprea

Peste 1 miliard de euro pentru dezvoltarea Deltei Dunării, din fonduri europene

redactia

„Fabrica de nutrețuri combinate din Sânpaul va avea multiple avantaje competitive, inclusiv un foarte bun raport calitate-preț”

A. I.

Provocările României în aplicarea politicilor de mediu

Ligia Voro

CBRE România l-a recrutat pe Gijs Klomp pentru funcția de Head of Investment Properties

Ligia Voro

Primăria Sibiu inițiază a 3 etapă de modernizare a Stadionului Municipal. „O investiție de 39 de milioane de euro”

Papuc Irina

Silviu Costea, președinte Camera de Comerț și Industrie Brașov: “Nicio mașină nu merge fără cel puțin o piesă produsă la Brașov”

redactia

Leave a Comment