Reducerea ratei de abandon școlar, posibilă cu bani europeni

Una dintre comunele cu cele mai mari rate de abandon școlar din Iași a lansat un proiect amplu și de durată care îmbunătățește consistent condițiile de educație pentru toți cei aproximativ 600 de copii de vârstă școlară. Ideea, aplicată în comuna ieșeană Victoria, vine în contextul în care foarte multe primării au creat sisteme after-school pe banii UE, iar acum acestea au intrat într-un blocaj din lipsa fondurilor. Primarul din Victoria a găsit însă o modalitate de a continua proiectul, cu succes, iar acesta va fi „probat” în încă două comune din județ, Cucuteni și Focuri, dar și în municipiul Iași, scrie presshub.ro.

În ultimii trei ani, comuna ieșeană Victoria s-a situat constant pe podiumul nedorit al celor mai mari rate ale abandonului școlar din județul Iași. Mai mult, numărul copiilor care au renunțat la școală a crescut de la an la an: 14 din efectivul total de 653 (2,14%) în anul școlar 2015-2016, 17 din 609 (2,79%) în 2016-2017 și 21 din 564 de elevi înscriși în anul școlar trecut (3,72%). De remarcat că în 2014-2015 nu s-a înregistrat niciun caz, toți cei 662 de copii înscriși în septembrie fiind prezenți în clase până la vacanța mare.

Denumit „Victoria se educă!”, proiectul este descris astfel în lista celor contractate prin Ministerul Fondurilor Europene: „Îmbunătățirea calității procesului educațional din Comuna Victoria în vederea creșterii participării la forme de învățământ preuniversitare inclusiv reducerea / prevenirea părăsirii timpurii a școlii”.

Primarul Daniel Crețu leagă cazurile de abandon școlar de plecarea în străinătate mai ales a ambilor părinți ai elevilor în cauză. „Și numărul de elevi a scăzut foarte mult în ultimii ani. Cu șapte sau opt ani în urmă aveam aproape 1000 de copii la școală, acum sunt doar aproximativ 600”, a adăugat primarul. Și nu greșește: la recensământul din 2011, la o populație de aproape 4300 de locuitori, în comună erau într-adevăr peste 1000 de copii de vârstă școlară, respectiv între 5 și 19 ani. Un al treilea motiv invocat de primarul Crețu este scăderea interesului copiilor pentru educație.

Finanțarea aprobată se ridică la 1,5 milioane de euro, dintre care 85% reprezintă fonduri nerambursabile. Practic, 5,45 milioane de lei sunt fonduri UE, 0,86 de milioane vin de la bugetul de stat, iar contribuția comunei este de 102.000 lei. Pe parcursul verii și toamnei trecute s-au făcut angajări de personal (manager de proiect, cadre didactice pentru programul „școală după școală”/ afterschool, dar și coordonator de activități, psiholog, mediator școlar, asistent social etc.), notează publicația citată.

Exit mobile version