“În aceste vremuri, ideea de bază este supraviețuirea”, recunoaște Cristian Gabriel Pavel, Director General Alfa Software, în interviul pe care ni l-a acordat în cadrul rubricii POZITIV TB. Însă, “după ce se va liniști furtuna, pornim din nou la drum. Nu înainte de a ne reevalua daunele. Unii vor trece la propulsie atomică, alții vor retrograda la vâsle”, a continuat acesta.
Directorul general al companiei sălăjene le recomandă antreprenorilor să reflecteze asupra business-ului lor după ce trece criza, să își facă o analiză SWOT și să fie aproape de oamenii, de echipele lor.
Din această criză, mai spune acesta, vom învăța că digitalizarea IMM-urilor și a instituțiilor de stat nu mai este doar o modă, ci o condiție obligatorie.
Ce ne-a mai răspuns omul de afaceri vă invităm să lecturați mai jos.
Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?
Impactul economic va depinde în mare măsură de perioada de lockdown în care va fi aplicat protocolul de urgență, măsura care afectează considerabil populația. În contextul în care această perioadă este estimată la două – trei luni, estimarea de scădere ar fi undeva între 10% și 15%.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
Din păcate, prin falimentare, virusul ”ucide” și companii. Guvernul trebuie să vadă, în acest moment, și necesitatea unui proces de schimbare a organizării interne. Pe lângă nevoia urgentă de măsuri pentru ajutorarea persoanelor/companiilor lovite de pierderea veniturilor sau locurilor de muncă, guvernul are acum ocazia să înțeleagă și nevoia de digitalizare și reducerea cheltuielilor inutile. În contextul actual, eforturile de a digitaliza administrația publică și de a folosi diferite aplicații de moment nu vor fi de un real ajutor, până nu se schimbă cultura organizațională în instituțiile statului. Cât timp există mindset-ul de completare a formularelor de tip hârtie și nu se va lua în calcul automatizarea colectării datelor, vom completa – chiar dacă, uneori online, aceeași informație de nenumărate ori. Și culmea să o și dăm înapoi aceleiași instituții care a emis-o, desigur în copie legalizată, prinsă în dosarului cu șină, direct la ghișeu.
Guvernul are un rol esențial acum. Așa cum mediul privat s-a mobilizat pentru a veni în ajutorul sistemului de sănătate care are de suferit din cauza deciziilor deficitare luate de multitudinea de echipe care au fost la guvernare, așa ne așteptăm să se mobilizeze și aparatele statului pentru a veni în sprijinul mediului privat cu măsuri concrete, o intervenție considerabilă a statului in economie și mai ales o colaborare activă între instituțiile statului și mediul privat.
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
Suntem la fel ca navigatorii de pe vremuri pe o mare învolburată. Sloganul “Vânt bun din pupă!” nu ne mai ajută. În aceste vremuri, ideea de bază este supraviețuirea. După ce se va liniști furtuna, pornim din nou la drum. Nu înainte de a ne reevalua daunele. Unii vor trece la propulsie atomică, alții vor retrograda la vâsle. De câțiva ani încoace întrebarea: când vine criza? este pe buzele multor antreprenori. Necunoscute erau doar ziua, luna sau anul când va lovi. Breaking News – a lovit din nou – chiar dacă sub o altă formă.
Ce le pot recomanda antreprenorilor ar fi, în primul rând, să își ia un timp de reflecție, să conștientizeze atuurile și punctele slabe ale companiei lor și să înceapă să reconstruiască pe atuuri. Să fie empatici cu echipele lor, să nu își abandoneze oamenii și să comunice constant cu ei și cu clienții lor. Furtuna va trece și cei care vor supraviețui sunt cei care au comunicat eficient în această perioadă, atât intern, cât și extern. În același timp, ce învățam din această criză este faptul ca digitalizarea IMM-urilor și a instituțiilor de stat nu mai este doar o modă, ci o condiție obligatorie.
Cum va recepționa economia din România efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector?
Pe termen lung, cred ca este esențial să ne adaptăm la ritmul pe care îl dictează această perioadă. Infuziile de tehnologie, abilitatea de a răspunde în cel mai scurt timp posibil nevoilor dictate de piață, dar mai ales abilitatea de a acționa agil vor face diferența între companiile care vor supraviețui și cele care vor crește.
Suntem un partener local. Noi eficientizăm companiile românești prin digitalizare. Sectorul nostru are o inerție mai mare și suntem strâns legați de producătorii/procesatorii locali de: cereale, lactate, ulei, carne, vinuri, hârtie absorbantă. Probabil că vom suferi o scădere mai mare în zona de clienți noi, dar în ceea ce privește suportul/mentenanța noi sperăm să rămânem aproximativ la același nivel.
Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?
Instrumentele de eficientizare dezvoltate de către companii în această perioadă vor rămâne un element cheie pentru desfășurarea activităților economice. Teoretic, majoritatea companiilor sunt forțate să devină mai prospere, perioada de criză punând o presiune suplimentară pe management. Și criza din 2009 din România a scuturat serios companiile. Companiile ce au supraviețuit și-au revenit extrem de rapid cu o forță năucitoare. Problema mare este la stat / guvern. Trebuie să își schimbe paradigma. Să nu lăsăm această criză să fie irosită, este nevoie de o reformă a statului care ar trebui începută acum.
