Răspunsul politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național a făcut ca dezastrul economic datorat pandemiei să fie mult diminuat. Asta nu înseamnă că economia UE nu va suferi o recesiune profundă. Chiar și față de estimările din primăvară cifrele arată mai nefericite. Motivul acestor adânciri a recesiunii se consideră a fi faptul că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor se întâmplă mai lent decât s-a preconizat. Potrivit previziunilor economice din această vară, România va înregistra o contracție de 6 % din PIB în 2020 și o creștere de 4 % în 2021.
În ceea ce privește Uniunea Europeană în întregul ei se preconizează pentru 2020 o contracție a PIB-ului cu 8,3%, mai adâncă decât cea din România, dar o creștere pe anul 2021 cu 5,8%, mai favorabilă decât cea din țara noastră. Cu alte cuvinte dacă dintr-un întreg scădem 6% după care adăugăm 4% ajungem la o valoare de 97,76% din valoarea inițială, iar pentru UE, același calcul, ne duce la un procent de 97,02 din valoarea inițială, ceea ce înseamnă cifre mai avantajoase în valoare absolută pentru România față de UE.
De-a lungul anilor PIB-ul României s-a modificat astfel: în perioada 2011-2015 se poate considera o creștere medie anuală de 3%; apoi în 2016 creșterea a fost de 4,8%, în 2017 de 7,1%, în 2018 de 4,4% iar în 2019 de 4,1%. În aceeași perioada PIB-ul UE oscila astfel: 1% în media anuală pe 2011-2015, 2,1%, 2,7%, 2,1%, respectiv 1,5%. Putem trage de aici concluzia că ne îndreptăm cu pași mici dar constanți spre un PIB comparabil cu media celor deținut de statele europene.
Totuși pentru a avea o imagine de ansamblu al nivelului la care stă România ar trebui să comparăm și Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), indice care nu ne avantajează în confruntare cu cifrele din Europa. În aceleași perioade în România IAPC-ul era de 2,7%, -1,1% (singurul procentaj aducător de speranță a fost cel din 2016), 1,1%, 4,1%, 3,9% și se preconizează ca pentru 2020 să fie de 2,5%, iar pentru 2021 de 2,8%. În aceleași intervale de timp IAPC-ul în Europa a fost de 1,5%, 0,2%, 1,6%, 1,8%, 1,4% și vor fi de 0,6%, respectiv de 1,3%. Aceste cifre ne arată de fapt că inflația în România crește mai abitir decât la frații noștri europeni.
În ceea ce privește contracția în UE zona Euro față de zona nonEuro PIB-ul are preconizat raportul de -7,7/-7,4 pentru anul acesta.
Nu sunt lipsite de interes nici declarațiile oficialilor:
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul economic al restricțiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am așteptat la început. Situația este încă dificilă și ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecții. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambițios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia. În ceea ce privește anul în curs și anul viitor, ne putem aștepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenți la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii și companiile și să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieși din această criză mai puternici și uniți.” Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Coronavirusul a secerat viața a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care crește pe zi ce trece – în unele părți ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuție indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea șocului pentru cetățenii noștri, însă această situație continuă să creeze tot mai multe divergențe, inegalități și o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere și a le asigura o finanțare suplimentară în acest moment critic.”
Trebuie să ținem totuși cont că acestea sunt doar niște previziuni. Orice bătaie a vântului ajutătoare (descoperirea unui vaccin antipandemie la prețuri rezonabile…) sau potrivnică (neînțelegeri majore în relația UE- Marea Britanie…) pot bulversa aceste calcule.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele din toamna anului 2020, care sunt programate a fi publicate în noiembrie 2020.
