România „conviețuiește” de peste 100 de zile deja cu un virus despre care întreaga lume știe prea puține: SARS-CoV-2. Virusul care provoacă grave pneumonii, ne-a testat economia, sănătatea, democrația și capacitatea de a învăța din mers. Unde suntem după 100 de zile și ce am învățat din cea mai imprevizibilă și gravă urgență de sănătate publică, am încercat să aflăm, analizând acțiunile României, cifrele și consultând opiniile experților.
În doar 5 luni de la aflarea existenței unui virus nou în regiunea Hubei, China, în lume s-au înregistrat peste 4.400.000 de îmbolnăviri. Care este pacientul zero de la care a pornit totul este o întrebare mai complicată decât am crezut, după ce Suedia și Franța au depistat cazuri din lunile noiembrie și decembrie, mult mai devreme de la anunțul oficial al Chinei și cu o legătură epidemiologică destul de neclară. În România, primul caz de SARS-CoV-2 a fost identificat pe 26 februarie și are legătură cu un caz de import, din Italia. Numărul de infectări a depășit 16.000 în luna mai, perioadă în care am înregistrat peste 1.000 de decese și 9.000 de persoane vindecate. În această perioadă au fost prelucrate numai 286.217 de teste (conform situației de la 14 mai 2020, ultima zi a stării de urgență).
Măsuri imediate
Pe 10 martie regiunea Lombardia, cea mai afectată din Italia, intra în carantină până pe 3 aprilie, ceea ce a determinat implicații pentru un număr impresionant de 16 milioane de oameni. În acea perioadă regiunea Hubei, cu 56 de milioane de oameni, se afla deja în carantină. Wuhan, cel mai mare oraș din provincie – aproximativ 11 milioane de oameni – a fost și cel mai afectat. România a închis școlile, în prima fază. Pe 17 martie a fost adoptată prima ordonanță militară. Destul de permisivă, ordonanța limita adunările în spații deschise în grupuri de peste 100 de persoane. La numai câteva zile, pe 21 martie, au urmat restricții și mai dure – circulația a fost restricționată, o parte din zboruri au fost anulate, s-au închis bisericile, mall-urile, iar străinii nu mai aveau voie să intre în România, decât cu unele excepții. Intervențiile programate au fost amânate, cabinetele stomatologice – închise. Oamenii erau îndemnați să stea acasă, scurtele ieșiri să fie doar pentru necesități stricte și să fie respectată distanța socială. În scurt timp, spitalele au început să se transforme înseși în focare de infecție, iar medicii se infectau din cauza lipsei echipamentelor de protecție și a dezinfectanților.
România a înțeles că este extrem de vulnerabilă și dependentă de alte state, în ceea ce ține de producția de medicamente și substanțe active, în timp ce producția de echipamente medicale de protecție a fost aproape inexistentă în România.
„Pandemia va opri globalizarea. România, ușor-ușor, a renunțat la capacitățile de producție și vorbim aici inclusiv de producția de materie primă pentru fabricile de medicamente, mă refer și la alte categorii – materiale sanitare, dezinfectanți, dar iată că pentru medicamente nu avem capacități de producție pentru materie primă, China și India fiind producători pentru 70-80% din materia primă la nivel mondial pentru medicamente”, atenționa președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților, Florin Buicu. Și dacă România are fabrici de medicamente generice care au făcut eforturi de a asigura sistemul medical cu medicamente necesare, în România nu se mai găseau măști medicale nici din cele mai simple, fiind total dependenți de producția externă.
România rămâne fără ministru al Sănătății în plină pandemie
A început un maraton al procurărilor, întrucât spitalele desemnate în prima linie în lupta cu Covid-19 nu aveau măști, combinezoane, dezinfectanți. Politicienii au început să se acuze reciproc pentru gaura din rezervele statului. Sistemul urma rearanjat, astfel ca să facă față numărului de infectați așteptat să crească necontrolat. Pe 26 martie, ministrul Sănătății, atunci – Victor Costache, pleacă din funcție, fără să fie clar dacă a fost o demitere sau demisie, în pline discuții despre cum ar trebui pregătit câmpul spitalicesc. Costache s-a opus ideii de a crea un spital de campanie la Romexpo, după modele existente deja în Wuhan și Milano, cel din urmă dovedindu-se a fi o risipă uriașă de resurse. Tot atunci, șeful de la Sănătate pretindea că vrea o testare în masă door-to-door, după modelul Coreei de Sud.
Dacă în București nu au existat blocaje serioase de activitate, în nordul Moldovei, la Suceava, avea loc cel mai grav focar de infecție cu noul tip de coronavirus din toată România – peste 180 de lucrători medicali s-au infectat. Orașul a intrat în carantină totală, iar managerul spitalului a fost schimbat. Anume la Suceava a fost prima deplasare a noului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, intrat în funcție pe 26 martie.
„Testați, testați, testați”
România, la fel ca și celelalte peste 180 de state și regiuni afectate de Covid-19, știa în teorie ce are de făcut. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a atenționat statele că izolarea de una singură nu poate opri pandemia. Cheia stă în testare și identificarea tuturor persoanelor care au intrat în contact cu cele infectate.
„Trebuie să aveți o abordare cuprinzătoare. Nu doar testarea separată, identificarea persoanelor de contact, nu doar carantina, nu doar distanțarea socială va ajuta. Realizați-le pe toate împreună! Orice stat care privește la țările cu epidemii majore și crede că nu i se va întâmpla asta, face o greșeală fatală. Experiența Chinei, Republicii Coreea, Singapore etc. demonstrează clar că testarea agresivă și identificarea persoanelor de contact, combinate cu măsurile de distanțare socială și mobilizarea comunității, pot preveni infecțiile și salva vieți. OMS recomandă statelor, companiilor și fiecărei persoane – fiți pregătiți. Nu puteți lupta cu un virus dacă nu știți unde este. Găsiți, izolați, testați și tratați fiecare caz pentru a rupe lanțul infectărilor. Reduceți infectările, nu lăsați acest foc să ardă”, sublinia Tedros Adhanom Ghebreyesus.
De ce România nu a testat masiv
În general, compararea numărului de teste făcute de către țări este dificilă, deoarece modalitatea de raportare este diferită. În timp ce unele țări raportează „persoane testate”, altele raportează doar „teste făcute”. Totuși, România se află din nou aproape la coada clasamentului, realizând până acum doar 286.217 de teste (n.r.- la data de 14 mai), ceea ce reprezintă 14.878 de teste raportat la 1 milion populație. Statele europene cu cele mai multe testări pe cap de locuitori sunt Danemarca (61.800 la un milion populație), Portugalia (57.111 testări la un milion populație), Belgia (53.800 testări la un milion populație). Spania, afectată puternic de pandemie, a realizat până acum aproape 2.500.000 de teste, ceea ce reprezintă un raport de aproape 52.800 la un milion populație. Italia a testat și ea peste 2.800.000 de persoane (peste 46.400 la un milion populație). Olanda, Elveția, Suedia, Serbia, Cehia au realizat mai multe teste decât România.
De altfel, strategia de testare, una fragmentată, pe un număr limitat de persoane a fost cel mai frecvent criticată de societatea civilă și de experții în sănătate publică. Dacă ar testa masiv, în România ar crește considerabil cazurile de infectare. Chiar dacă implică cheltuieli enorme, România trebuie să testeze în dublă strategie, crede expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu. Altfel, vom înregistra decese prevenibile.
„Testele Real Time PCR sunt foarte scumpe. Un singur test costă 200 de lei. Gândiți-vă că pentru 10.000 de teste se cheltuiesc 200.000 de lei. În două zile se adună echivalentul unui RMN. Un aparat PCR costă 500.000 de lei. Sunt cheltuieli foarte mari, gigantice, pe care Guvernul nu le poate susține. Ele nu sunt transparente, oamenii nu știu cu ce ne confruntăm și nu știm că unele decizii strâmbe ar putea avea rațiuni economice”, spune expertul. O soluție totuși ar fi testele rapide, dublate de Real Time PCR.
„Chiar dacă testele rapide nu surprind decât două treimi din persoanele infectate, acestea ar trebui făcute în masă. Da, nu vom surprinde cazurile în faza de incubație, dar vom identifica persoanele care au virusul în faza activă și cele care au avut boala. Apoi, persoanele pozitive trebuie testate repetat prin Real Time PCR. Acum nu se merge pe această cale din cauza acestor rațiuni economice, dar este cea mai bună decizie pe care autoritățile ar trebui să o ia pentru a evita decesele prevenibile”, a completat Sorin Paveliu.
De altfel, strategia de dublă testare este aplicată acum în micro-republica San Marino. San Marino este în prezent cea mai afectată țară din lume în ceea ce privește decesele cauzate de Covid-19 pe cap de locuitor. După ce o vreme nu a fost capabilă să proceseze testele de una singură, expediind probele în Italia, San Marino și-a fortificat capacitatea de laborator și aplică testarea dublă – prin teste rapide și prin PCR. Până acum, peste 5% din populație a fost testată, grupul-țintă fiind persoanele care au intrat în contact cu cele infectate, persoanele care au ieșit din carantină și cele cu simptome ușoare. Strategia s-a dovedit a fi eficientă, a povestit Massimo Arlotti, specialist în maladii infecțioase, pentru Euronews.
Ce nu poate schimba România
Deși Guvernul a anunțat la începutul pandemiei că Direcțiile de sănătate publică județene „erau la pământ”, acestea nu pot în situația actuală decât să constate unele riscuri, fără ca situația de facto să se schimbe. De exemplu, circuitele în spitale.
„Ce fac Direcțiile de sănătate publică acum? Se fac zilnic controale în spitale? Și dacă se identifică nereguli, se iau și măsuri? Căci scopul final nu este realizarea controalelor, ci corectarea neregulilor depistate. Cum poate fi soluționată acum problema circuitelor în spitale? Există problema asigurării cu echipamente medicale de protecție. Echipamentele trebuie schimbate de câteva ori pe zi și atunci nu ne ajută cu nimic că avem un singur halat asigurat pe parcursul unei zile”, explică Sorin Paveliu.
De ce soluția suedeză nu se potrivește României
Anularea vieții sociale, așa cum o știam, și a libertății de mișcare, a determinat un val de critici la adresa guvernării. În afară de urgența de sănătate publică, România a început să se confrunte și cu o criză economică. Industriile cele mai importante și-au blocat activitatea. Industria automotive, de confecții, HoReCa, turismul au avut cel mai mult de suferit. În aceste condiții, românii au început să ceară măsuri mai puțini restrictive, acuzând autoritățile că Germania sau Suedia nu-și omoară economiile și nu obligă oamenii să nu mai vadă lumina zilei.
Puțin restrictivă și cu o politică relaxată, Suedia pare că a luat cea mai eficientă și puțin traumatizantă strategie de a lupta cu infecția SARS-CoV-2. Restaurantele și chiar cluburile de noapte funcționează. Școlile pentru elevii cu vârsta sub 16 ani rămân deschise. Adunările sunt limitate la maximum 50 de persoane. Strategia Suediei nu a fost elaborată cu imperative economice. Economia țării depinde în mare măsură de lanțurile de aprovizionare globale care acum sunt parțial blocate și se presupune că va suferi undeva între 6-7 la sută din PIB. Șomajul ar putea atinge 10% în această vară, o cifră izbitor de mare în Scandinavia. Autoritățile spun că au luat decizia de nu le impune oamenilor nimic, ci doar de a recomanda. Suedia este considerată „leagănul consensului”. Oamenii respectă distanțarea socială fără să le fie impusă și rămân acasă dacă sunt bolnavi.
„Oamenii au încredere în guvernul lor”, a declarat pentru Business Insider arheologul american și profesorul de istorie a artei scandinave Nancy Wicker. „Cu siguranță, este o parte a culturii de a respecta regulile sau îndrumările, fără a face presiuni”. Prerogativa suedeză le cere cetățenilor să acționeze ca niște adulți, ceea ce se și întâmplă. Suedezii au chiar un cuvânt pentru asta, folkvett. Se traduce, aproximativ, prin „bune maniere”, dar înseamnă mult mai mult, ceea ce determină suedezii să acționeze în mod corespunzător și să facă ceea ce este necesar, fără să li se spună sau, dacă nu, riscă să se confrunte cu un fenomen de shaming public. De altfel, oamenii au înțeles greșit că Suedia nu ia nicio măsură și că oamenii stau numai pe la terase, totul din cauza modului în care presa a relatat situația din Suedia, a spus într-un interviu Karin Ulrika Olofsdotter, ambasadorul Suediei în Statele Unite. Olofsdotter a recunoscut că Suedia nu a reușit să-și protejeze vârstnicii. În plus, Suedia nu este liberă de coronavirus, așa cum ar putea părea; din contra, numărul infectărilor și rata mortalității este mai mare, comparativ cu vecinii săi – peste 28.000 de cazuri confirmate în total și peste 3.500 de decese.
Deloc de neglijat este că Suedia are unul dintre cele mai puternice sisteme de sănătate din lume. Cheltuielile pentru sănătate, ca pondere din PIB, sunt mai mari (11%) decât media europeană de 9,8%. Este a treia țară, după Norvegia și Germania, care alocă cei mai mulți bani acestui domeniu. De asemenea, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor se cifrează la 3.872 euro, comparativ cu media UE de 2.884 euro. Cheltuielile pentru sănătate constituie în proporție de 84% resurse publice, ceea ce este mai mult decât media UE (79%).
De cealaltă parte, România cheltuiește mai puțin pe sănătate decât orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii ani, în 2017 România a cheltuit pentru sănătate 1.029 euro pentru fiecare persoană, mai puțin decât jumătate din media UE.
Contrar modelului suedez, autoritățile responsabile din România cred că nu ne-am fi descurcat dacă n-ar fi fost impuse măsuri dure.
„Curtea Constituțională a dat un verdict, s-au restrâns niște drepturi fundamentale… Gândiți-vă că noi nu am fi putut gestiona această pandemie dacă nu impuneam niște restricții; gândiți-vă că nu am fi putut opri niște focare la Țăndărei, la Suceava, dacă nu impuneam carantina; nu reușeam să oprim niște focare la Focșani, la Suceava, la Deva dacă nu impuneam niște reguli, chiar dacă au fost militare, dar vine un moment când trebuie să conștientizăm că am trecut prin ceva deosebit. Faptul că suntem la suprafață nu înseamnă că nu ne putem duce la fund”, a spus ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru Digi24. Ministrul s-a arătat îngrijorat că regulile de distanțare socială nu vor fi respectate întocmai, chiar dacă „90 la sută din populație a înțeles și va respecta măsurile impuse, iar celelalte 10% nu”.
România totuși vrea să învețe din propriile greșeli, astfel că pentru luna iunie este planificată o testare în masă. Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie a explicat că va fi realizat un studiu de seroprevalență, pentru a vedea în ce măsură românii au dobândit imunitate la noul coronavirus. Astfel, pentru luna iunie se așteaptă realizarea a „zeci de mii de teste”. Strategia urmează să fie clarificată, dar autoritățile dau asigurări că va fi în concordanță cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății.
Din 15 mai, România a ieșit din izolare și a trecut la etapa de „stare de alertă”. Dacă numărul infectărilor va crește considerabil, autoritățile au anunțat că nu vor ezita să aplice din nou aceleași restricții (…)
(Articol publicat în ediția print TB nr. 94 – mai/iunie 2020)
