Compania Gliga Instrumente Muzicale Reghin a demarat un proiect de cercetare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și cu Universitatea Transilvania Brașov (UTB) prin care viori vechi de 100-300 de ani, dar și de producție recentă, vor fi investigate radiografic.
La USAMV s-a înregistrat o premieră în cadrul laboratorului de radiologie și imagistică medicală din Facultatea de Medicină Veterinară (FMV): investigarea computer tomograf (CT) și radiografică a șase viori de 100-300 de ani.
Prin comparație cu viori confecționate în prezent, se încearcă să se obțină în viitor instrumente muzicale cu parametri geometrici și structurali modificați față de ai modelelor existente. Se vizează mai ales creșterea calității și a intensității acustice, la un nivel comparabil cu cele ale viorilor considerate de patrimoniu cultural.
Investigațiile au fost făcute în baza unei colaborări între USAMV și UTB, care coordonează un proiect câștigat în competiția națională organizată de UEFISCDI, intitulat ”Modele inovative de viori comparabile acustic și estetic cu viorile de patrimoniu”, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică Iași.
“Ne bucurăm să colaborăm cu cercetători din alte domenii, iar prin serviciile de imagistică medicală și dotările excelente ale laboratorului nostru să contribuim la cercetările efectuate în România. Prin natura investigațiilor oferite, evaluarea imagistică se poate implica și poate ajuta la obținerea unor rezultate extrem de interesante”, a declarat șeful de lucrări, Robert Purdoiu, de la USAMV.
Rezultatele investigațiilor au fost transmise către UTB, care le va utiliza și publica în cadrul proiectului. “Analiza structurală a speciilor lemnoase (lățimea inelelor anuale, proporția de lemn târziu/lemn timpuriu, regularitatea inelelor anuale, geometria viorilor de patrimoniu cultural, volumul de aer din cutia de rezonanță, reconstrucția 3D a acestora) este posibilă numai prin metode nedistructive și neinvazive, așa cum sunt analizele imagistice și radiologice cu raze X și computer tomograf”, au explicat reprezentanții UTB.
La USAMV au fost analizate șase viori care aparțin unor colecționari privați, cea mai veche din 1716, o piesă Jacobus Stainer, cu proprietar din Reghin. Celelalte viori sunt din anii 1742-1920 (piese Joseph Klotz/Mittewald, o copie Jacobus Stainer, Babos Bela/Hermanstadt, Johann Georg Leeb/Presburg și una fără marcă, pentru care urmează a fi determinate apartenența la o școală de lutieri, vârsta, proprietarii fiind artiști instrumentiști ai Filarmonicii Brașov.
Pe lângă instrumentele de patrimoniu au fost investigate și opt viori Maestro, realizate la fabrica din Reghin, iar rezultatele analizelor cu raze X și CT urmează a fi comparate cu cele obținute în urma cercetărilor la care au fost supuse cele vechi de sute de ani.
