Via Transilvanica a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind singurul proiect de acest gen din documentul strategic care vine din partea societății civile și care poate fi finanțat din fonduri europene în următorii ani.
Traseul leagă zonele Transilvaniei cu Bucovina (la nord-est) și Dunărea (la sud-vest) și are aproape 900 km. Prezent la colegiul prefectural al județului Bistrița-Năsăud, Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, a menționat că pentru dezvoltarea întregului traseu este nevoie de 42 de milioane de euro și a explicat pentru ce se va cheltui această sumă.
„Noi am lucrat la acest plan de reziliență multă vreme. O parte din datele pe care le găsiți acolo sunt date pe care noi le-am prelucrat în ultimii 15 ani. La planul de reziliență și redresare Via Transilvanica noi considerăm că dacă noi vom putea folosi (n.r. traseul) 8 luni în loc de două luni pe an va fi neapărat de relevanță internațională în scurt timp.
Ce înseamnă asta? Să primească un macadam cum se spune, un pietriș, pentru că este foarte greu să înaintezi pe el atunci când plouă. Sunt foarte multe zone unde se fac exploatări, sunt foarte multe zone cu noroi, sunt foarte multe zone pe care nu ai cum să mergi mai departe din cauză că nu are infrastructura necesară.
Noi am găsit un proiect similar în Polonia, de 2.000 de kilometri, aia înseamnă că am avut de unde să ne inspirăm. Macadamul dintr-o parte în alta a țării costă 25 de milioane de euro, adică vorbim de cele 42 de milioane de euro care au fost trecute acolo din partea noastră. O dată la 10 km trebuie să fie un loc de refugiu speciat făcut care merg pe jos, cu bicicleta sau cu calul”, a explicat Alin Ușeriu, citat de bistriteanul.ro.
Până acum, pentru amenajarea drumului Via Transilvanica s-au cheltuit în jur de un milion de euro. Pentru amenajarea drumului pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud a fost nevoie de 150.000 de euro.
Întrebat dacă va reuși să finalizeze acest proiect până în 2026, care este data limită pentru terminarea lucrărilor tuturor proiectelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, Alin Ușeriu a spus că doar dacă se va renunța la birocrație, iar instituțiile statului vor colabora mai bine, iar efortul pentru bunul mers al proiectului va fi unul național, mai scrie sursa citată.
