Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cercetare științifică la cel mai înalt nivel, la UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș

Cercetarea științifică reprezintă o componentă esențială a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, infrastructura de cercetare fiind una modernă care permite derularea proiectelor de cercetare în condiții competitive și la cel mai înalt nivel. Într-un interviu acordat publicației Transilvania Business, conf. univ. dr. Oláh Péter, prorector în cadrul Prorectoratului de Cercetare Științifică și Inovare, vorbește despre strategia de cercetare științifică a Universității, inclusiv internaționalizarea acesteia, prezintă principalele direcții de cercetare din UMFST, oferă detalii despre manifestările care susțin excelența în cercetare și inovare și punctează principalele obiective pentru perioada următoare.

Domnule Prorector, conf. univ. dr. Oláh Péter, pentru început aș dori să vă rog să ne faceți o prezentare a Prorectoratului de Cercetare Științifică și Inovare din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Conf. univ. dr. Oláh Péter: În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită de a prezenta domeniul cercetării din cadrul universității cititorilor dumneavoastră. Ca instituție academică, universitatea pune un accent deosebit pe componenta de cercetare, ca parte a misiunii sale asumate de a contribui la progresul științelor fundamentale și aplicative. Această componentă a căpătat o importanță deosebită mai ales în ultimii ani, în contextul internațional al accelerării progresului științific și tehnologic. Prorectoratul pe care îl conduc poartă în denumire cele două componente importante ale acestei dimensiuni: cercetarea științifică și inovarea. Astfel, în cadrul universității promovăm și susținem activitățile de cercetare fundamentală care sporesc cunoașterea fenomenelor naturale și a diverselor mecanisme de funcționare care vor sta la baza viitoarelor tehnologii. Pentru a transforma această cunoaștere în viitoare produse și servicii, oferim suport instituțional proceselor de cercetare aplicativă și inovare, cu scopul final de a realiza transferul tehnologic către diversele ramuri ale economiei. Voi face din nou referire la denumirea noastră, de data aceasta la numele universității, din care se deduc cele două mari domenii în care ne dezvoltăm procesele de cercetare și inovare: domeniul medico-farmaceutic, pe de o parte, și domeniul științelor și cel al tehnologiei, pe de altă parte. Este un fapt binecunoscut că universitatea noastră a devenit o universitate ce acoperă o gamă largă de specializări prin fuziunea a două universități cu profile diferite, complementare aș spune eu. Acest fapt ne-a deschis poarta spre valorificarea sinergiilor între cele două domenii și în planul cercetării și inovării.

Cum este gândită strategia de cercetare științifică a Universității pentru perioada următoare?

O.P.: Închipuiți-vă un puzzle, din care, dacă îl asamblăm corect, rezultă o piramidă. Nivelul suport al piramidei îl reprezintă procesele de susținere a cercetării și inovării. Acest nivel include procesele administrative, cele legate de aspecte juridice, relații publice, relația cu entități private, de exemplu pentru transfer tehnologic etc. Desigur, administrația este necesară și prezentă în toate domeniile de activitate, însă în domeniul cercetării-inovării prezintă provocări specifice, pe care ne străduim să le identificăm și să le soluționăm cât mai bine. Baza piramidei este reprezentată de studenții universității. Aceștia nu sunt încă cercetători, dar reprezintă baza de selecție, dacă vreți, pentru viitorii cercetători ai instituției. Așadar, la nivel strategic, consider deosebit de importante mecanismele prin care putem să îi atragem și să îi menținem în domeniile cercetării și inovării. Următorul nivel al „puzzle”-ului nostru îl reprezintă doctoranzii noștri. Acest nivel este gestionat de școala doctorală sau mai exact de IOSUD (Instituția Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat), structură cu care colaborăm îndeaproape. Dacă mai urcăm un nivel în această construcție, vom găsi tinerii cercetători post-doctoranzi, acei cercetători care sunt la începutul carierei lor în cercetare și care au nevoie de suport instituțional pentru a-și consolida poziția în comunitatea științifică. La acest nivel oferim susținere prin mecanisme precum granturile de cercetare interne, facilitarea obținerii și derulării de granturi de cercetare finanțate de întreprinderi private, suport în identificarea și accesarea granturilor publice etc. Și, iată-ne ajunși la cel mai de sus nivel al „piramidei”, unde regăsim cercetătorii consacrați, acei cercetători care sunt deja recunoscuți de comunitatea științifică internațională, reprezentând motoarele care propulsează diversele direcții de cercetare. La acest nivel abordarea strategică este de susținere, dezvoltare, dar și de atragere din exterior de noi PI (Principal Investigators) în ecosistemul universității.

Cum descrieți infrastructura de cercetare a Universității?

 

O.P.: În ultimii câțiva ani, de fapt în ultimul deceniu aș putea spune, a existat o preocupare constantă la nivelul universității pentru actualizarea și dezvoltarea infrastructurii de cercetare. Majoritatea proiectelor cu finanțare externă pe care le-am câștigat au permis includerea unei componente de infrastructură, o oportunitate din care am profitat la maxim. Acestea au fost completate de investiții făcute din veniturile proprii ale instituției și, nu în ultimul rând, de un proiect mare de infrastructuri de cercetare derulat în 2015 al cărui rezultat a fost Centrul de Cercetări Avansate Medicale și Farmaceutice. Ca urmare, în prezent dispunem de o infrastructură modernă de cercetare, care permite derularea proiectelor de cercetare în condiții competitive, în domenii ca neuroștiințele, bolile cardio-vasculare, genetica, imunologia, materialele biocompatibile, printare 3D, inteligență artificială etc. Aș mai menționa aici biobaza și stația experimentală a universității, în cadrul căreia există o sală de operație pentru animale mici și mari la cele mai înalte standarde internaționale, permițând echipelor de cercetători să își valideze modelele obținute în laborator prin studii experimentale.

Cât de importantă este interdisciplinaritatea în cercetarea științifică și ce vă propuneți în ceea ce privește principalele direcții de cercetare din UMFST, și anume domeniul Sănătate și domeniul Științe și Tehnologie?

O.P.: Interdisciplinaritatea în cercetare ni se potrivește foarte bine, pe de o parte, prin prisma specializărilor complementare pe care le avem în cadrul universității, iar pe de altă parte este o dimensiune necesar a fi abordată și valorificată, un ”must have”, ca să folosesc o expresie la modă, ținând cont de orientarea din ce în ce mai pronunțată a Uniunii Europene către cercetarea aplicativă și inovare. Desigur, echipele de cercetători continuă să dezvolte proiecte de cercetare fundamentală în domeniile proprii. Rezultatele obținute la acest nivel pot fi însă utilizate în planul cercetării aplicative și în cel al inovării, unde abordarea este interdisciplinară în majoritatea cazurilor. În linii mari, direcția strategică pe care dorim să progresăm va presupune utilizarea tehnologiei în oferirea de soluții inovatoare la probleme din domeniul medical sau, mai bine spus, în domeniul sănătății în general. Am identificat deja un număr de teme concrete de cercetare pe această linie și pot să spun că discuțiile avansează rapid. Din poziția de mediator sau coordonator pe care de obicei o am în cadrul acestor discuții, este îmbucurător și câteodată chiar fascinant să văd felul în care la un moment dat lucrurile „se leagă” și proiectele încep să prindă viață.

Ce ne puteți spune despre strategia de internaționalizare a cercetării și, implicit, creșterea vizbilității internaționale?

O.P.: Abordăm acest aspect din două unghiuri diferite. Pe de o parte, am încercat în ultimii ani, cu succes aș putea spune, să atragem cercetători internaționali recunoscuți în proiectele universității. Avem astfel colaborări cu cercetători din UK, Germania, Suedia, Italia, SUA etc. Am pornit în acest sens un program pe care l-am denumit ”visiting scholar”, prin intermediul căruia susținem vizitele cercetătorilor internaționali în campusul nostru, dar și implicarea acestora în activitățile universității, în viața comunității academice. Câteva din aceste interacțiuni s-au concretizat deja în proiecte de cercetare câștigate, conduse de cercetători internaționali. Celălat unghi abordat este legat de vizibilitate, pe linia promovării la nivelul comunității științifice internaționale. Aici colaborăm cu departamentul de Relații Internaționale și cu cel de PR, cu obiectivul de a avea o prezență cât mai consistentă în mediul academic și în ecosistemele de inovare internaționale.

În continuare vă rugăm să ne vorbiți despre colaborarea Prorectoratului de Cercetare Științifică și Inovare cu celelalte departamente/compartimente/structuri din Universitate.

O.P.: În abordarea acestei dimensiuni îmi place să folosesc cuvântul „ecosistem”. Un ecosistem intern al universității din care fac parte, din punctul de vedere al cercetării și inovării, un număr destul de mare de departamente. Cercetarea modernă este majoritar structurată sub formă de proiecte, multe din ele fiind finanțate de organisme naționale sau internaționale. În acest plan, colaborarea cu Departamentul de Proiecte Europene și de Cercetare este de o importanță crucială. Conform „piramidei” descrise mai devreme legat de strategie, colaborarea cu IOSUD este și ea de importanță majoră. Am menționat deja colaborarea cu departamentul de Relații Internaționale la care, tot pe linia vizibilității universității, aș adăuga Compartimentul de Scientometrie și Ranking Universitar. Echipa biroului Multimedia și Promovare oferă un prețios ajutor în organizarea evenimentelor legate de cercetare, multe din ele în spațiul on-line în ultima perioadă. Cercetarea are nevoie de resurse. Putem nuanța chiar acest aspect și să spunem că are nevoie de resursele potrivite la momentul potrivit. Atingerea acestui deziderat presupune un efort administrativ susținut și adesea consistent. Colaborarea cu compartimentele suport ale universității în domeniile financiar, tehnic, al achizițiilor, al resurselor umane și juridic face posibilă desfășurarea în bune condiții a activităților de cercetare.

Primul an al Junior Researcher Academy

Junior Researcher Academy este o inițiativă a UMFST asumată în actualul program de dezvoltare instituțională care susține în mod sistematic studenții care au dorință și aptitudini de dezvoltare personală în domeniul cercetării. Ne puteți face o prezentare a acestui proiect?

O.P.: Desigur! Junior Researcher Academy este un proiect care vizează baza piramidei de care vă vorbeam mai devreme. Am pornit acest mecanism instituțional anul trecut, împreună cu colegul meu, prof. Călin Molnar, coordonatorul JRA, din dorința de a oferi suport acelor studenți care se simt atrași de această lume a cercetării și inovării. Obiectivul principal este ca la finalul unui ciclu de studii să avem un număr cât mai mare de studenți care se orientează, în cunoștință de cauză, către cercetare. Pentru aceasta am pregătit diverse mecanisme de suport destinate studenților, organizate pe trei nivele. Primul nivel l-am denumit ”entry level” și reprezintă un nivel în cadrul căruia toți studenții interesați sunt bineveniți. Am formulat și motto-uri pentru fiecare nivel. Pentru entry level motto-ul este ”all are welcome”. Susținerea constă în expunerea acestora la mediul de cercetare, prin seminarii și work-shop-uri susținute de cercetători consacrați, precum și sesiuni de training pentru dezvoltarea unor abilități legate de metodologia cercetării, documentarea științifică, scrierea de articole etc. Am calibrat parcurgerea acestui nivel pe durata unui an universitar. Acei studenți care după acest an își validează interesul în direcția cercetării se pot înscrie în nivelul următor, care este denumit ”involved level”. Aici se schimbă motto-ul: ”you invest the time, we support you”. La acest nivel ne așteptăm deja la o implicare mai consistentă din partea studenților. Principalul mecanism de susținere îl reprezintă un mini-grant pentru scrierea unui articol de tip review. Obiectivul este ca studenții să citească un număr semnificativ de articole, să devină „cunoscători” ai temei de cercetare alese și să valideze această cunoaștere prin scrierea și publicarea unui review. Cei care trec prin acest proces sunt așteptați în anul următor la nivelul ”dedicated” – ”follow your passion, we help you to grow”. La acest nivel vom promova includerea studenților ca voluntari în proiectele majore de cercetare ale universității. De asemenea, aceștia își vor putea dezvolta abilitățile prin accesarea de mini-granturi prin care vom susține proiecte pilot, bazate pe idei de cercetare originale. Prin derularea unui astfel de mini-grant, studenții vor avea ocazia să treacă prin toate etapele unui proiect de cercetare, precum și prin procesele administrative asociate cercetării. Speranța noastră este ca acești studenți să abordeze următorul nivel, cel al studiilor doctorale, cu un bagaj relevant de cunoștințe și un nivel deja semnificativ de experiență în domeniul cercetării.

Câți membri numără Junior Researcher Academy și cât de deschiși sunt studenții în a se implica în colective și proiecte de cercetare ale Universității?

O.P.: Anul trecut, când am pornit proiectul JRA, am fost martori la un val de curiozitate și entuziasm din partea studenților, fapt ce ne-a bucurat și ne-a făcut să privim optimiști spre viitor. În sesiunea de înscrieri din toamna anului 2020, am acceptat peste 400 de studenți în primul nivel al JRA. Am observat, de asemenea, un nivel ridicat de interes din partea studenților ce studiază în campusul nostru din Hamburg. Pe cale de consecință, în anul 2021 vom deschide înscrierile și pentru aceștia.

Sub egida Junior Researcher Academy se organizează o serie de workshop-uri și conferințe care susțin excelența în cercetare și inovare. Ce feedback-uri primiți din partea invitaților și din partea comunității academice UMFST și UMCH?

O.P.: Da, în special anul trecut am organizat un număr mare de evenimente. Prezența a fost peste așteptări, în unele cazuri mult peste așteptări, fapt care ne-a bucurat și ne-a confirmat nevoia studenților de a fi expuși la aceste informații, la aceste interacțiuni. Evenimentele au fost on-line, ceea ce a facilitat participarea cercetătorilor internaționali, dar și a studenților aflați în diferite locații. Feed-back-urile au fost pozitive, studenții au adresat întrebări invitaților, am primit solicitări cu privire la posibilitatea lor de implicare într-un proiect sau altul, întrebări legate de propriile lor idei și interese de cercetare. Pentru unele evenimente pregătim deja continuarea acestora, un fel de follow-up cu privire la cum a evoluat proiectul prezentat. Am organizat și un hackathon, tot online, în cadrul Zilelor UMFST 2020, care s-a bucurat de feed-back-uri foarte pozitive. Echipa caștigătoare a fost acceptată într-un program de incubare la nivel național și a trimis un articol spre publicare la o revistă științifică.

Ce obiective are Prorectoratul de Cercetare Științifică și Inovare pentru perioada următoare?

O.P.: Aș puncta câteva direcții concrete pe care urmează să ne concentrăm eforturile în lunile care urmează: continuarea procesului de internaționalizare, cristalizarea unor direcții de cercetare prioritare care să ne ofere un traseu spre excelență la nivel internațional, susținerea sinergiilor interdisciplinare între echipele de cercetare din domeniul sănătății și cel al tehnologiei, accelerarea proceselor de inovare și, nu în ultimul rând, creșterea numărului de proiecte de cercetare depuse în competițiile naționale și internaționale.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Lufthansa revine pe aeroportul din Sibiu. Compania va beneficia de schema de ajutor de stat

Articolul următor

„Smart Building & Innovation in Real Estate” - eveniment online

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share