În timp ce Timișoara a produs venituri anuale de 12,8 miliarde de euro de la firme, salariați și turiști, iar Cluj-Napoca, 12,6 milioane.
Bucureștiul conduce în acest clasament național, cu 104 miliarde de euro, sumă generată la nivelul anului 2018, conform UrbanizeHub. “Orașele sunt în principal modelate de investiții private. An de an, investițiile private, mai ales în orașele dinamice, depășesc cu mult investițiile publice. Până și în orașe mici precum Sfântu Gheorghe sau Reșița, aceste venituri se ridică la peste 1 miliard de euro anual – sau 10 miliarde pe un ciclu de implementare european. Adică mai mult decât un întreg program operațional”, potrivit specialiștilor în urbanism.
Aceste cifre implică și o dublă contorizare. O parte din cifra de afaceri a firmelor acoperă salariile angajaților, iar cheltuielile turiștilor sunt surprinse în cifra de afaceri a firmelor locale. “Aceste date arată însă unde ar trebui să își îndrepte atenția primarii. În mod evident, cea mai importantă sursă de investiții este mediul privat și mediul privat schimbă substanțial fața orașelor din România.
Mediul privat construiește blocuri și case, fabrici și uzine, clădiri de birouri, mall-uri, supermarket-uri, și, cu fiecare investiție ele adaugă de obicei și infrastructură publică – un drum, o zonă verde, un spațiu cu servicii publice”. potrivit UrbanizeHub.
“O altă sursă importantă de investiții in bunuri publice sunt cetățenii de rând. La Cluj-Napoca, din 100.000 apartamente de bloc, 52% au fost termoizolate până acum. O majoritate covârșitoare a acestor lucrări au fost făcute de cetățeni pe banii lor, cam 90%. Deci clujenii au contribuit cu 175 de milioane de euro, în ultimii ani, la îmbunătățirea propriului oraș.
Comparați acest aspect cu lucrările de termoizolare din București, făcute în mod predominant din bani publici. Dacă bucureștenii și-ar pune la bătaie propriii bani pentru lucrările de termoizolare a clădirilor în care locuiesc, primăriile de sector ar avea bani mai mulți pentru alte investiții publice necesare. Administrațiile locale din toată țara ar trebui să știe să taxeze mai mult. Taxele colectate la nivel local pot fi mult mai mari și pot deveni principala sursă pentru proiectele de dezvoltare a orașelor”, conform raportului.
Top venituri Transilvania-Banat (2018)
Timișoara 12,8 mld. euro
Cluj-Napoca 12,6 mld. euro
Brașov 7,8 mld. euro
Sibiu 6,4 mld. euro
Arad 5,9 mld. euro
Oradea 5,7 mld. euro
Târgu-Mureș 5,1 mld. euro
Baia Mare 3,0 mld. euro
Satu Mare 2,4 mld. euro
Bistrița 2,1 mld. euro
Alba Iulia 1,6 mld. euro
Deva 1,5 mld. euro
Zalău 1,5 mld. euro
Sf. Gheorghe 1,0 mld. euro
Miercurea Ciuc 0,9 mld. euro
Sursa: UrbanizeHub
