Avem un paradox pe piata auto din România. Studiile arată că țara noastră are cel mai mare procent din UE de angajați în industria auto, dar și cel mai vechi parc de automobile. Așadar, mulți dintre români sunt proprietarii unor autoturisme cu o vechime mai mare de 16 ani, deși țara noastră, alături de Slovacia, are cel mai mare procent de angajați în industria auto din Europa – 15,7%, adică 194.787. Aceștia au produs 437.628 de mașini în 2020, conform studiului realizat de ACEA, Asociația Europeană a Producătorilor Auto.
În cazul numărului de mașini noi la 1.000 de locuitori, România ocupă penultimul loc în UE cu 7 la mie, depășind doar Bulgaria, care are 3/1.000, într-un top condus de Luxemburg, cu 72 și de Belgia cu 37. Aceeași poziție, penultima, este ocupată de țara noastră și în cazul numărului de vehicule la mia de locuitori: 414 mașini la o mie de locuitori are România, depășind doar Letonia, care are 386/1.000.
ANGAJAŢI ÎN INDUSTRIA AUTO DIN ROMÂNIA
5,7% ( 194.787 de angajaţi)
437.628 de mașini produse în 2020
Sursa: ACEA
MAŞINI NOI LA MIA DE LOCUITORI
Luxemburg – 72/1000
Belgia – 37/1000
România – 7/1000
Bulgaria- 3/1.000 (414 mașini la o mie de locuitori)
Letonia – 386/1.000
Sursa: ACEA
Potrivit studiului ACEA, țara noastră era tot pe primul loc la vechimea parcului auto și la microbuze (utilizate inclusiv la transportul oamenilor), tot cu 16 ani. E drept, Estonia, are cifre și mai mari, dar este o țară cu doar 1,33 milioane de locuitori în 2020, deci numărul de mașini e redus. Din păcate, România conduce în UE și la capitolul accidente rutiere, cu circa 100 la un milion de locuitori, dar, în scădere față de 2010 când erau circa 120.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna a vorbit despre alternative pentru a reduce din vechimea parcului auto al României, motiv pentru care la nivel guvernamental se caută o soluţie, care să ofere inclusiv sprijin financiar celor care renunţă la maşinile vechi. Ministrul a afirmat că găsirea acestei soluţii a reprezentat o condiţie în procesul de negociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe componenta “Transporturi”. Planul Național de Redresare și Reziliență arată că mașinile poluante vor trebui înlocuite cu unele cu emisii reduse sau electrice. Cei care vor aduce mașini mai vechi de 15 ani vor risca să nu le mai poată înmatricula.
“În procesul de negociere a PNRR, Comisia a ridicat această problemă şi, în componenta “Transporturi”, a condiţionat practic aprobarea de implementarea unor măsuri de reducere a poluării din maşinile foarte vechi. Cred că România trebuie să găsească o soluţie de mijloc, în care să avem, pe de o parte, o susţinere similară cu programul “Rabla” sau o susţinere pentru cetăţeni pentru a renunţa la maşinile foarte vechi, foarte poluante. În paralel, pot exista şi alternative practicate, de altfel, în Uniunea Europeană de foarte multe state, de diferenţiere a impozitelor în funcţie de vechimea auto şi în funcţie de gradul de poluare. Această soluţie este în atenţia Guvernului, este în analiză, după ce, la nivelul Comisiei, au fost purtate aceste discuţii şi probabil în viitorul apropiat vom veni şi cu o soluţie, cu o propunere, din punctul meu de vedere, de echilibru: o alternativă pentru cetăţenii care renunţă la maşină, însemnând sprijin financiar, şi posibilitate de diferenţiere a impozitului la nivel local, de exemplu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Soluţii există, dar nu cred că impozitarea şi taxarea sunt singurele alternative”, a declarat Tánczos Barna.
Ministrul Mediului a recunoscut că, la această dată, aproximativ 40% din parcul auto al României are o vechime mai mare de 17 ani şi a calificat această cifră drept una “şocantă”.
Cum stăm din punct de vedere statistic
La acest moment avem în România mai bine de opt milioane de autovehicule. Dintre acestea, majoritatea sunt maşini la mâna a doua. Însă la o socoteală şi mai amănunţită, 2,3 milioane de unităţi au vechimea cuprinsă între 11 şi 15 ani, iar 1,87 milioane au vechimea între 16 şi 20 de ani, iar 790.000 de unităţi au vârsta mai mare de 20 de ani. Asta înseamnă că aproape trei sferturi din parcul auto din România este mult prea vechi. Adică, aproape trei din patru mașini.
Pe lângă poluarea imensă, o maşină de 500 de euro implică şi alte pericole potenţiale: cum ar fi un sistem de direcţie sau de frânare nesigur, care ar putea ceda în orice clipă. Or, foarte multe dintre accidentele cu victime sau cu răniri foarte grave, care necesită îngrijiri medicale şi tratamente costisitoare, au la origine maşini care sunt destul de vechi.
În întreaga Uniune Europeană erau, la final de 2019, aproximativ 277 milioane vehicule, cu 21 de milioane mai multe decât acum 5 ani, dintre care peste 7 milioane în România. Numărul de mașini raportat la populație este la noi mult sub media UE, deși a crescut puternic în ultimii ani, iar vârsta parcului auto este cu cinci ani mai mare decât media UE.
INS anunță că în România sunt în circulație 7,3 milioane autoturisme, din care 3,9 milioane Euro4 și Euro3 și 1,7 milioane Euro5 și Euro6. Standardul Euro3 a apărut în 2000, iar România are 1,6 milioane de mașini mai vechi de atât, așadar 3 milioane de mașini mai vechi de 15 ani, aproximativ jumătate din parcul auto. Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulație, cuprindeau, la sfârșitul trimestrului I 2021, în proporție de 55,5%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 și în proporție de 12,5%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.
Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 10,0% în trimestrul I 2021, faţă de trimestrul I 2020. În aceeaṣi perioadă, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 11,8% comparativ cu trimestrul I din anul anterior. În trimestrul I 2021, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme importate second hand în total înmatriculări noi de autoturisme a fost de 83%.
Și cei de la Asociatia Societăților de Service Auto Independente spun că parcul auto trebuie înnoit, dar că suprataxarea nu reprezintă o soluție și că nici programul Rabla nu este capabil să rezolve problema decât parțial, în lipsa unei strategii eficiente de „întinerire” a parcului auto.
„Parcul românesc de autovehicule este ‘îmbătrânit’, dar o problemă reală este aceea că mașinile nu sunt întreținute corespunzător. Din aceste motive este necesară ‘întinerirea’ lui, dar si o mai atentă verificare a reparațiilor necesare pentru siguranța circulației. În niciun caz suprataxarea nu reprezintă o soluție. Programul Rabla este o solutie, însă răspunde doar parțial problemelor existente pe piata auto. Din aceste motive, trebuie creată o strategie pentru a susține eficient ‘întinerirea’ parcului. Un aspect ce trebuie luat în considerare este faptul că, din păcate, probleme de întreținere sunt atât la autovehiculele mai vechi de 15 ani, cât și la cele puse în circulație mai recent”, a declarat pentru Europa Liberă președintele ASSAI, Dan Barbu.
De ce este un paradox toată această situație? Pentru că suntem producători de autoturisme noi, deși am putea produce mai mult decât o facem! Ford produce la Craiova hibridul Puma, deși Renault, cu produse low cost, fabrică singura Dacie electrică, Spring, în China, iar planurile de electrificare sunt destul de departe în viitor, pentru a păstra prețul cât de jos se poate, anunță ACEA. De asemenea, deși au existat tentative, România nu are multe de spus nici pe piața bateriilor pentru mașini electrice, deși are rezerve ale unor materii prime, precum grafit, esențial, cel puțin deocamdată, în producerea de baterii.
Viitorul sună bine, dar putem răspunde provocărilor?
De voie, de nevoie România se orientează tot mai mult spre electric sau măcar hibrid. În parcul auto din România erau înmatriculate, la 1 ianuarie 2021, 6.407 vehicule electrice: 5.803 autoturisme electrice, 223 motociclete electrice, 212 autovehicule de transport mărfuri electrice, 159 autobuze și microbuze electrice și 7 mopede electrice.
Numărul de vehicule hibride (hibrid 01 – benzină+electric, hibrid 02 – diesel+electric, hibrid 03 – GPL+electric) înmatriculate în România, la început de an, a fost de 45.240 de unități, de 7 ori mai mare decat cel de vehicule electrice.
Din totalul de vehicule hibride, 44.994 sunt autoturisme hibride, 176 sunt autobuze și microbuze hibride, 55 sunt autovehicule de transport mărfuri și 8 sunt motociclete hibride.
Prin urmare, în parcul auto din România sunt peste 51.600 de vehicule electrificate, reprezentând aproape 0,6% din totalul vehiculelor cu numere românești.
Circa 51% dintre vehiculele înmatriculate în țară sunt diesel, iar aproximativ 43% sunt vehicule pe benzină
Peste 60% din parcul auto din România ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie electrică. Dintre autovehiculele pe motorină și benzină, o bună parte ar putea folosi produse energetice pe bază de biomasă, potrivit ”Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050”, document în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Economiei.
Mobilitatea electrică reprezintă o alternativă sustenabilă posibilă, pe termen lung, la motorul cu ardere internă. Gazele naturale, GPL-ul și hidrogenul sunt combustibili alternativi viabili pentru sectorul transporturilor, însă este puțin probabil să ofere o soluție de înlocuire pe scară largă a produselor petroliere în mixul energetic.
În ciuda circumstanțelor dificile și a impactului negativ al pandemiei asupra industriei auto, vehiculele electrificate (electrice și hibrid plug-in) au făcut un salt uriaș în multe țări anul trecut. Vehiculele electrice și hibrid plug-in au reprezentat 4,2% din totalul vânzărilor globale în 2020, în creștere de la 2,5% în 2019.
Mașinile electrice ar trebui să domine șoselele din Europa până în 2030. Este sarcina trasată de Uniunea Europeană statelor membre și pe care inclusiv România va trebui să o îndeplinească, deși problemele sunt clare: avem cele mai puține stații de încărcare a mașinilor electrice din tot spațiul comunitar, parc auto învechit și mentalitate la care trebuie să lucrăm, iar, în plus, trecerea la transportul prietenos cu mediul ar fi o provocare pentru rețeaua de electricitate.
Material realizat de Asociația Energia Inteligentă, prezidată de prof. dr. ing. Dumitru Chisăliță
