Generalizarea muncii de la distanță ca efect al pandemiei a lărgit teritoriul din care industria serviciilor de business poate acum să își racoleze angajații, din mari orașe ca Timișoara, Cluj-Napoca sau București către localități mai mici, susțin reprezentanții acestui domeniu.
“Pandemia a adus un mare beneficiu industriei noastre, pentru care București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara deveneau din ce în ce mai aglomerate. Apariția pandemiei a lărgit teritoriul; acum unii oameni pot să livreze din Mediaș pentru o anume companie. Lucrul de oriunde poate livra tot mai mult în această industrie; de altfel, unele companii se gândesc chiar la amenajarea de birouri satelit în astfel de zone, unde oamenii pot să se întâlnească. Sunt mulți angajați care și-au luat scaunul sau imprimanta acasă, companiile le-au decontat benzina sau taximetrul”, remarcă Andreea Gurtler, manager de operațiuni la Association of Business Service Leaders in Romania (ABSL).
„În 2021 am recuperat terenul pierdut în 2020, reluând ritmul de creștere estimat înainte de pandemie. Ponderea cea mai mare o au serviciile IT, vârful de lance al industriei noastre. Serviciile cu valoare adăugată mare vor avea un potențial enorm (automatizări de procese, analiză de date, servicii financiare complexe, servicii avansate în domeniul achizițiilor)”, spune Ciprian Dan, președintele organizației.
Cea mai căutată limbă pentru viitorii angajați în România este engleza, ca volum, însă cu un bonus mai mic pentru aceștia, vorbitorii de limbi rare (olandeză, cehă) fiind mai bine plătiți. Cel mai mult sunt căutați în țara noastră vorbitorii de germană, o limbă străină mai greu de învățat, competiția de atragere a acestora fiind cea mai dură. Salariile sunt legate și de cunoștințele financiare sau tehnice (IT), pentru angajații care nu le dețin predându-se cursuri de contabilitate și informatică.
Companiile din industrie vor lucra în sistem hibrid până la finalul anului. Noua situație epidemiologică determină munca virtuală într-o proporție mai mare, cu consecințe legate de pierderea socializării, a culturii organizaționale și un efort mai mare pentru asimilarea de cunoștințe noi prin training-uri online, dar și cu efecte negative asupra a stării de bine a angajaților. 77% dintre aceste companii au crescut salariile în pandemie.
“Ramura noastră va fi afectată din punctul de vedere al investițiilor și proiectelor noi, însă va continua creșterea capacitaților existente într-un ritm satisfăcător. Reducerea semnificativă a mobilității în timpul valului IV ar putea fi o piedică importantă în preluarea de noi procese întrucât, în timpul portării acestora, specialiștii călătoresc pentru predarea cunoștințelor esențiale, setarea sistemelor și a mediului în care urmează să se desfășoare activitatea”, a explicat Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte al organizației.
Un studiu al ABSL și PwC România relevă că serviciile de afaceri au contribuit anul trecut cu 5,4% la produsul intern brut (PIB), alături de imobiliare (7,7%), construcții (6,1%), administrație publică (5,5%), retail (5,3%). În acest sector, 1 euro de valoare adăugată produs generează suplimentar 0,5-0,7 euro în industrii dependente (real estate, construcții, avocatură, suport administrativ).
Media afacerilor anuale ale unei companii din domeniu este de 6,3 milioane de euro, iar cea a angajaților, de 109 persoane. Fiecare companie medie nou creată aici contribuie anual la bugetul de stat cu 1,5 milioane euro. Serviciile de business generau, în 2019, venituri de 9 miliarde de euro, cu 179.000 de angajați la nivel național și 1.080 de companii grupate pe cinci coduri la CAEN. ABSL înglobează 70 de companii din domenii ca Shared Services Center, Business Process Outsourcing, Information Technology Outsourcing, Research and Development.
