Orașele Timișoara și Cluj-Napoca, alături de București și Iași, sunt cele indicate exportatorilor din SUA care vor să intre pe piața românească de către Departamentul de Agricultură al SUA.
Ghidul exportatorului pentru investitorii americani specifică faptul că România are 19,3 milioane de locuitori, principalele orașe ca populație fiind București (1,84 milioane), Iași (320.000), Timișoara (310.000), Cluj-Napoca (303.000), Constanța (297.000), Craiova (293.000) și Brașov (275.000).
“Părțile interesate din SUA pot contacta direct companiile românești, deși prezentările în persoană sunt apreciate și pot contribui la credibilitatea celui interesat. De multe ori există un singur decident într-o companie, iar acea persoană nu este, de obicei, directorul de achiziții. Crăciunul și Paștele oferă oportunități semnificative de vânzare.
Vânzările din decembrie sunt în mod normal de 2-3 ori mai mari decât în alte luni, iar comercianții cu amănuntul își extind adesea programul pentru a se adapta clienților. În timpul sărbătorilor, comercianții își concentrează eforturile de marketing asupra produselor de înaltă calitate, deoarece consumatorii sunt mai predispuși la risipa de sezon.
Consumatorii români tind să aprecieze varietatea produselor și sunt mai mult influențați de tendințele internaționale. Mulți români caută cel mai bun raport cost-beneficiu în achizițiile lor de alimente și băuturi. Există mărci bine stabilite în majoritatea categoriilor de produse alimentare și băuturi, iar cele nou-venite pe piață pot necesita eforturi suplimentare de marketing, cel puțin la început. Sugerăm vizite pentru studii de piață, testarea produselor, compararea prețurilor și înțelegerea concurenței.
Exportatorii americani ar trebui să stabilească relații bune cu importatorii, distribuitorii și supermarketurile locale, deoarece aceștia sunt esențiali pentru facilitarea și promovarea alimentelor pregătite de producătorii americani pentru România. Saloanele comerciale oferă platforme bune pentru creșterea gradului de conștientizare a produselor și pentru a avea contacte cu oameni de afaceri”, se specifică în ghid.
Cei patru granzi din comerțul românesc
“Românii de 35-39 de ani au cele mai mari venituri din țară, deși până în 2030, vârful de de vârstă cu venituri va fi de 40-44 de ani. Având în vedere aceste grupe de vârstă, cererea de bunuri legate de familie și servicii precum transportul, educația și produsele de uz casnic sunt în creștere rapidă.
Modele de consum pentru persoanele în vârstă de 20 de ani tind să se concentreze mai mult asupra alimentelor și băuturilor, divertismentului și comunicațiilor. Pe măsură ce persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani încep să se așeze la casa lor și să întemeieze o familie, devin mai interesate de categoriile de produse orientate spre familie. Piața de retail alimentar din România a fost evaluată la 31,1 miliarde de dolari, cu 3.800 de magazine în 2020.
Patru jucători majori reprezintă 60% din cota de piață totală (Kaufland, Carrefour, Lidl, Profi). România este una dintre primele cinci țări europene în creșterea comerțului cu amănuntul (în funcție de suprafață), după Turcia, Rusia, Franța, Italia. Sectorul de retail a crescut de la 50 la 100 mp / 1.000 de locuitori în ultimii patru ani”, specifică raportul.
Pandemia a accentuat gătitul acasă
Potrivit estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), vânzările în comerțul electronic național au depășit 6,3 miliarde de dolari în 2020, o creștere de 30% față de 2019. Creșterea a fost cu 570 de milioane de dolari peste cea inițială previzionată ca urmare a apariției pandemiei care a accelerat ritmul cumpărăturilor online și plăților online cu cardul. Se preconizează că sectorul comerțului electronic a ajuns la 7,8 miliarde de dolari în 2021.
“Consecințele pandemiei, distanțarea socială și restricțiile impuse de guvern asupra întreprinderilor au afectat profund industria ospitalității. Multe restaurante din România s-au orientat către platformele online și digitale. Procesatori și distribuitori de alimente și băuturi care se concentrau anterior pe acestea și-au adaptat site-urile pentru distribuția directă către consumatori.
Mulți jucători mici și independenți din HoReCa nu au reușit să supraviețuiască în perioadele de închideri și de restricții. Restaurantele cu servicii complete au înregistrat o scădere de 44% a vânzărilor valorice în 2020, până la 1,43 miliarde de dolari. Vânzările cu amănuntul pentru produsele alimentare ambalate au atins recorduri în 2020 ca urmare a schimbărilor semnificative în modul în care consumatorii achiziționează și consumă produsele din cauza pandemiei.
În 2020, mulți români au petrecut perioade lungi de timp lucrând de acasă sau studiind de la distanță. Acest lucru a stimulat cererea de produse ambalate, pe măsură ce oamenii s-au orientat către mesele luate acasă și făcute în casă. Coronavirusul a afectat doar în mică măsură vânzările de carne procesată și fructe de mare, datorită importanței lor ca produse de bază foarte populare în rândul consumatorilor de toate vârstele și veniturile din România.
Vânzările au crescut atât în termeni de valoare cu amănuntul, cât și de volum, în special carnea procesată. Stocarea de scurtă durată a produselor de către consumatori a fost înregistrată înainte de blocajul din martie 2020. În această perioadă, vânzările de carne și de produse de păstrare la raft și de fructe de mare au crescut puternic datorită duratei mari de valabilitate a produselor. Unii consumatori au trecut la produse ambalate din cauza preocupărilor legate de igienă legate de Covid”, se precizează în analiză.
Produsele artizanale, percepute ca având o calitate superioară
“Carnea procesată refrigerată rămâne cea mai cel mai bine vândut dintre produsele procesate în termeni de valoare și volum al vânzărilor. Sunt produse de mult timp parte a gastronomiei României care includ: salam, cârnați, crenvurști, hot dog, șuncă, șuncă afumată, slănină.
Vânzările de fructe și legume procesate au fost impulsionate de constituirea de stocuri și de creșterea numărului de gospodării care practicau gătitul la domiciliu după izbucnirea epidemiei. Fructele și legumele procesate au înregistrat un salt de 12% în vânzările cu amănuntul în valoare și 3% ca volum, pentru a ajunge la 198 milioane de dolari și 87.100 de tone în 2020.
Fragmentarea rămâne ridicată în rândul producătorilor români de produse lactate, carne procesată și produse de panificație din cauza unei tradiții îndelungate de fabricare a acestor produse și a numărului tot mai mare de mici jucători regionali. Producția și vânzările de produse artizanale sunt în creștere rapidă, în special pentru pâine și produse de panificație. Lanțurile de magazine cresc spațiul de raft pentru produsele lactate și produsele din carne procesată artizanale și sporesc producția de pâine artizanală în brutăriile din magazinele lor.
Modelele de consum aveau deja o tendință către aceste produse din cauza schimbării stilului de viață, dar Covid împinge consumatorii să evolueze și mai repede. Se așteaptă ca tendința actuală spre alimentele sănătoase să continue și în timp ce produsele artizanale vor fi percepute ca fiind de calitate superioară. Tendința de respectare a igienei va stimula un consum mai mare de alimente ambalate, chiar dacă sunt percepute ca fiind mai puțin sănătoase. Sensibilitatea crescândă la preț în rândul consumatorilor este probabil să prezinte oportunități de creștere pentru mărcile private”.
Alimentele organice, în creștere de popularitate
„Importatorii români consideră că furnizorii din SUA sunt surse de încredere pentru mărcile cunoscute și produsele de înaltă calitate. Aceștia preferă produse cu o durată de depozitare de cel puțin șase luni. Inovația este un atribut important. Produsele “all-natural” și cele organice reprezintă un sector în creștere în România. Procesarea locală a produselor alimentare industria alimentară locală dezvoltă lent aceste segmente, deoarece baza de consumatori pentru aceste produse trebuie încă să aibă o venituri ridicate.
Valoarea vânzărilor de alimente ecologice ambalate a crescut cu 16% în 2020. Furnizorii locali care oferă produse ecologice gata de consum în România rămân limitați, prețurile pentru aceste articole fiind ridicate. Sosurile organice, condimentele au înregistrat cea mai mare creștere a valorii cu amănuntul, de 44% în 2019, dar pastele organice, ci o urcare a vânzărilor de 45% în 2020”.
Produsele americane, încă slab prezente în România
În 2020, România a importat produse alimentare și agricole de 10,2 miliarde de dolari, din numai 2% (177 de milioane de dolari), au provenit din SUA. Deși în primul an de pandemie exporturile americane au scăzut din cauza schimbării dinamicii pieței în urma Covid, în primele opt luni din 2021 importurile directe din SUA au crescut cu 53%, iar importurile indirecte au scăzut cu 7%. Produsele din SUA cu o piață puternică potențial includ peștele, fructele de mare, nucile, arahidele, vinul, băuturile alcoolice distilate, fructele uscate și ingredientele inovatoare de prelucrare a alimentelor.
