Clujul și Timișul se află în topul județelor care produc cei mai mulți absolvenți de informatică pentru companiile în căutare de astfel de angajați, conform unui raport al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
În 2020, industria de software și servicii IT a generat în economia națională, prin efectul direct, indirect și indus, o cerere de piață de 30 de miliarde de euro (echivalentul cifrei totale de afaceri create de companiile active în Timiș și Cluj) și o valoare adăugată brută de 13,6 miliarde, echivalentul a 6,2% din produsul intern brut (PIB) al României.
Comparativ, tot județul Cluj – cel mai mare din România în funcție de PIB – are o contribuție la PIB de 10-11 miliarde de euro. Două treimi din contribuția totală a industriei de software și servicii IT la PIB-ul României, adică 8,8 miliarde de euro, a fost generată în mod direct, prin contribuția companiilor care activează în industrie (ca activitate principală, secundară sau care produc software și servicii IT pentru consumul propriu).
Restul de 35% reprezintă impactul activităților economice sprijinite de industria de software și servicii IT în alte sectoare ale economiei românești (impact indirect și indus), între care servicii profesionale (9%), industrie (7%), comerț, transport și HoReCa (6%), construcții (4%). La cererea de consum, cea mai mare pondere o reprezintă sectorul industrial, urmat de serviciile profesionale.
“Existența unor centre universitare specializate joacă un rol important în dezvoltarea sectorului la nivel regional. București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sunt principalele hub-uri, concentrând peste două treimi din numărul angajaților și absolvenților IT&C. Totuși, se poate observa o efervescență în cazul unor centre mai mici, Sibiu, Brașov și Constanța înregistrând creșteri semnificative în ultimii cinci ani”, relevă analiștii.
Absolvenți în IT (2019)
- București 2.975
- Cluj 1.464
- Timiș 1.055
- Iași 784
- Brașov 487
- Sibiu 319
- Constanța 139
Ce se întâmplă dacă se taie scutirile de impozit
„Pentru a plăti unui specialist IT un salariu net de 1.500 de euro, angajatorul cheltuie în România 2.360 de euro (dacă angajatul beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venitul din salarii), valoare similară costurilor suportate de un angajator în Polonia, cu 9% mai mare decât în Bulgaria. Fără aplicarea scutirii, angajatorul ar plăti cu 260 de euro mai mult, ajungând la un cost salarial asemănător celui suportat de un angajator în Ungaria (dar aceasta are una dintre cele mai mici cote de impozitare a profitului persoanelor juridice din Europa).
Prin aplicarea unor deduceri sau a unor praguri maxime de taxare, țări precum Polonia sau Bulgaria favorizează plata unor salarii mai mari, implicit sunt mai atractive pentru atragerea forței de muncă având un nivel înalt de calificare. În cazul Poloniei, un angajat care dedică 100% din timp activităților de creare a unor produse software noi/ inovative poate beneficia de un salariu net de până la 20% mai ridicat fără ca angajatorul să suporte un cost salarial total mai mare.
Scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii contribuie la menținerea competitivității costurilor salariale, reducând decalajul de cost față de țările cu niveluri de taxare mai favorabile. Ținând cont de nivelul ridicat de internaționalizare a industriei IT&C, creșterea costurilor salariale totale este cu atât mai indezirabilă, putând antrena fie o migrare spre alternative de optimizare fiscală care oferă însă un nivel mai redus de protecție socială (PFA), fie relocarea activităților/ proiectelor în geografii cu un regim fiscal mai avantajos”, specifică raportul.
Propunerile ANIS
- Creşterea numărului de absolvenţi IT&C în sistemul de învăţământ terțiar (parteneriate public-private în învățământul universitar care să permită tranziția timpurie a studenților de la învăţământ la angajare, cu impact imediat vizibil în PIB)
- Mecanisme alternative de creştere a ofertei de specialiști: prin revitalizarea învățământului post-liceal, dezvoltarea unor programe de reconversie profesională, recunoașterea și certificarea formării în industrie
- Atragerea specialiștilor IT din afara granițelor României, prin instituirea unui model de susținere a reîntoarcerii în țară a specialiștilor IT din diaspora și prin campanii de recrutare externă în țări din regiune (cu precădere țări non-UE)
- Stimularea investițiilor în capitalul uman existent printr-un cadru de sprijin adecvat (bonificații pentru programe de training avansate, definirea unor cheltuieli deductibile suplimentare pentru personalul direct productiv și cel de cercetare-dezvoltare și inovare)
- Accelerarea digitalizării administrației publice, cu un efect de angrenare asupra digitalizării întregii economii (popularizarea semnăturii digitale, reforme în domeniul guvernării deschise, interconectarea instituțiilor guvernamentale, demararea imediată a măsurilor specifice asumate în PNRR)
- Definirea unei strategii naționale integrate de dezvoltare digitală care să armonizeze politicile publice din diferite zone de intervenție și să includă paliere de implementare la nivel local pentru a reduce decalajul regional de dezvoltare tehnologică
- Cadru fiscal sustenabil cu facilități suplimentare de stimulare a investițiilor în IT&C, care să asigure stabilitatea pe termen mediu și lung a condițiilor-cadru de creștere a industriei și să contribuie la îmbunătățirea competitivității fiscale a României în raport cu alte țări
- Facilități fiscale adiționale: cote reduse de impozitare a profiturilor obținute din valorificarea unor drepturi de proprietate intelectuală (cu impact în stimularea activității de cercetare-dezvoltare locală), plafonarea contribuțiilor la asigurările sociale și sănătate la personalul înalt calificat, crearea unui cluster IT virtual cu facilități fiscale preferențiale.