Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Podul din Dej lovește în afacerile companiilor de pe platforma industrială

Antreprenorii s-au văzut nevoiți să facă ocoluri costisitoare în zona Dej | Foto: Viorel Băltărețu

Blocarea traficului peste podul peste râul Someș mărește costurile de transport ale antreprenorilor din Dej, nevoiți să facă acum un ocol de 50 km. 

 

Deputatul clujean Viorel Băltărețu a avut o întâlnire cu primarul Dejului, Costan Morar, vizite la podul aflat de trei luni în reparații și în comuna Mica, prin care s-a redirecționat traficul greu ca urmare a lucrărilor. El a solicitat o serie de documente tehnice, pe care le va supune analizei specialiștilor independenți.

Acestea sunt expertiza tehnică a podului, înainte de începerea lucrărilor acum doi ani; documentația de execuție a reabilitării din programul de mobilitate urbană, aflată la baza lucrării; expertiza tehnică din noiembrie 2021, când au fost constatate problemele suplimentare ce au dus la restricționarea traficului greu de peste 7,5 tone pe pod; fundamentarea expertului și soluția de remediere propusă pentru care sunt nevoie cele 50 de zile lucrătoare; documentația de execuție a celor propuse de expert, inclusiv graficul de lucrări agreat cu constructorul.

Alternativă propusă: ieșirea în strada Bistriței

“Situația impactează nu doar locuitorii Dejului, companiile de pe platforma industrială Nord (fostul CCH), nevoite să suporte, pe lângă costurile imense la energie din această perioadă, și un ocol de aproape 50 km pentru a ajunge dintr-o parte în alta a Dejului, ci și locuitorii comunelor Mica și Vad, spre care a fost deviat traficul greu. A fost anunțată redeschiderea podului pentru 16 februarie. Accelerarea finalizării lucrărilor m-a surprins, așa că primul obiectiv a fost să mă asigur că sunt respectate cerințele de siguranță a celor ce traversează podul.

Ce variante de ocolire a podului există? Centura ocolitoare ce va face parte din noul drum expres A3 – Tureni – Apahida – Dej, o șosea modernă cu două benzi pe sens, care va schimba viața orașului. Acest proiect este încă în faza de licitație a studiului de fezabilitate. Realist vorbind, vom putea circula pe acest drum nu mai repede de 5-7 ani. O soluție bună, dar nu rezolvă situația acum.

O altă variantă este un drum de doar 1,8 km ce pleacă de lângă gară, trece Someșul, apoi linia de cale ferată și iese în str. Bistriței, în zona R&R Gaz. Este o soluție relativ rapidă, ce se poate executa în cadrul programului de mobilitate urbană din fonduri europene, cu o investiție minimă din partea comunității locale. Dacă va fi gestionat eficient și profesionist, va putea fi gata în 2-3 ani.

Asta, luând în considerare spusele domnul primar, că majoritatea autorizațiilor și avizelor vor fi emise de autoritățile locale și județene. Rămâne de văzut dacă așa vor sta lucrurile în realitate. Am ridicat și problema drumului pe care traficul greu de peste 7,5 tone a fost deviat, din noiembrie. DJ 172F este într-o stare deplorabilă, din cauza traficului greu. Gropile sunt adevărate capcane pentru șoferi. Așteptăm repararea drumului, în regim de urgență, de către CJ, prin companiile din subordine”, spune Băltărețu.

Un alt deputat, Radu Molnar, a avertizat că toată circulația deviată ajunge în Mica, unde infrastructura este departe de a face față situației. Lucrări de asfaltare care cedează la mai puțin de o lună, poduri cu fisuri vizibile și gropi imense la tot pasul sunt rezultatul unui ambuteiaj de camioane care aglomerează comuna. “O situație similară celei din Turda, unde podul peste Arieș aflat în veșnice reparații a perturbat traficul ani la rând. Acesta este rezultatul unui sistem de drumuri inadecvat, care nu face față volumului actual de trafic”, susține Molnar.

Drumul expres mai așteaptă

Cei doi deputați au atras atenția că Drumul Expres Cluj – Dej – Bistrița, pentru care s-a încheiat recent un acord de colaborare. Consiliile Județene Cluj și Bistrița-Năsăud, municipiul Bistrița și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are încă mult până la executare.

Acest proiect trebuie să fie tratat cu prioritate, atât pentru că soluția actuală nu este fezabilă pe termen lung, având valorile traficului mult depășite față de clasa tehnică a drumului, dar și pentru că vorbim despre una dintre cele mai periculoase rute din România. Tronsonul Cluj – Dej al Drumului Național 1C continuat de DN 17 Cluj – Bistrița-Năsăud a înregistrat în ultimii cinci ani peste 1.000 de morți”.

Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a cerut Comitetului Județean pentru Situații de Urgență oprirea traficului greu pe drumurile județene aflate pe raza comunei Mica (DJ 172F și DJ 161D), cu reluarea circulației pe podul de peste Someș Dej, de pe DN 1C și ridicarea restricțiilor de tonaj de pe acest ultim drum.

Se schimbă modificarea

“Împreună cu primarul din Mica, Tiberiu Zelencz, am fost încă de la început împotriva acestei devieri de trafic ce a afectat în sens negativ viața locuitorilor comunei Mica, nefiind de acord cu acest demers. Cele două drumuri județene afectate din cauza traficului greu urmează a fi reabilitate și readuse în condiții optime de circulație. Anterior deciziei de deviere a circulației acestea s-au prezentat în bune condiții, problemele fiind cauzate de camioanele de mare tonaj care au tranzitat zona”, consideră Tișe.

La finele săptămânii trecute a fost acordul de colaborare pentru realizarea DX Cluj – Bistrița, din fonduri europene. Șoseaua de mare viteză are menirea de a rezolva problemele stringente legate de traficul aglomerat de pe drumul european, inclusiv ambuteiajele și traficul de mare tonaj din zona Dejului.

Aceasta este formată din două sectoare, DX Dej – Bistrița, ca parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava, respectiv sectorul independent DX Cluj-Napoca – Dej. Într-o primă etapă va fi realizată proiectarea, adică întocmirea studiului de fezabilitate, iar în cea de-a două etapă să fie realizat efectiv DX.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

TeraPlast va returna ajutorul de stat în cinci ani

Articolul următor

Banca Transilvania a intrat în CONAF

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share