Oameni de afaceri din Transilvania, întruniți la Cluj, au stabilit cum pot ieși învingători din criza pandemică, militară și energetică. Organizația Romanian Business Leaders (RBL) își asumă rolul de coordonator. Iată principalele concluzii ale antreprenorilor și managerilor din Cluj și București.
Mihaela Nădășan, Banca Transilvania
- În pandemie, am avut de gestionat panica din rândul populației, care se gândea la siguranța alimentară și cea financiară.
- Cu războiul am revenit la acea perioadă de volatilitate, resimțită în evoluția bursei și cursului valutar, majorarea tarifelor la energie, creșterea ratelor bancare, nesiguranța asupra banilor din cont.
- Antreprenorii trebuie să ia în seamă orice oportunitate pe care criza o poate aduce.
- Lumea e mai prevăzătoare: avem clienți care vor credite să își ia apartamente în Spania, dar nu e direcția pe care ne-o dorim.
- Sunt multe cereri de finanțare de proiecte energetice, mai ales din creșterea mare a tarifelor la energie.
- România poate fi inundată de bani dacă știm în ce direcție trebuie să mergem.
- Am făcut față crizei pandemice prin reeșalonări, rescandențări. Sfătuim clienții să nu se îndatoreze prea mult.
- Toate băncile din România și-au prognozat creșteri anul acesta în rapoartele financiare. Agricultura ne va ajuta economia, IT-ul va fi la datorie.
- Nu cred în inflația cu două cifre. Vor fi promovate depozitele în valută, este deja o tendință în ultimele luni.
- Blocajul din construcții va fi compensat de valul de anvelopări de clădiri pe fonduri europene, pe 6,7 milioane mp, un imbold mare pe piață.
- Se va mișca și piața rezidențială: lumea are bani, se produc creșteri de salarii.
Radu Hanga, Bursa de Valori București
- Bursa era deja o platformă digitală, deci nu prea aveam ce să digitalizăm la BVB.
- Sectorul financiar de la BVB era dominat înainte de jucători din străinătate, acum predomină investitorii români.
- Războiul a produs rupturi în lanțurile internaționale de aprovizionare.
- Anul trecut a fost un record de listări la bursă – 23, respectiv 45 de emisiuni de obligațiuni.
- Impactul războiului la BVB este aproape zero, datorită prezenței investitorilor locali.
- Banii la bursă vin din depozite, ajunse la 285 de miliarde de lei. Acestea cresc cu un ritm anual de 10%.
- Poți să obții bani din listare la bursă, dar pe termen lung e vorba despre vizibilitate, identitate locală.
- Criptomonedele reprezintă mai degrabă un pariu, nu știu de ce o asemenea monedă ar echivala cu 1 dolar sau cu 100.000 de dolari.
Dragoș Neacșu, GSI
- Avem încă puțini contributori la sistemul privat de pensii – pilonul II obligatoriu, față de pensiile de stat. La pilonul III facultativ sunt numai 0,6 milioane de contribuabili.
- Sunt investiții reduse în fondurile mutuale, acțiuni. Este o țară de câștigat, dacă vrem “o țară ca afară”.
- Posibil să avem o inflație cu două cifre până la sfârșitul anului, trebuie să știm cum o gestionăm.
- Să investim în proiectele de producere a energiei, de șase ani nu am mai făcut-o în România. De patru ani nu am reușit să schimbăm legislația offshore.
- Putem sprijini energetic Bulgaria și Ungaria ca să își reducă dependența de Rusia.
- Băncile elvețiene au ajuns să blocheze capitalul rusesc, dar prin criptomonede trec acum bani negri, mânjiți de sânge și de corupție.
- Industria locală automotive poate deveni un beneficiar al situației din Asia. Putem să relocăm din lanțurile de producție și distribuție.
Ilie Bolojan, Consiliul Județean Bihor
- La Prefectură se demolează, la Primărie se construiește. Contează în cât timp ți se eliberează un pașaport, o autorizație de construire.
- La stat nu poți să umbli la salarii, ci doar la costuri. O direcție importantă a fost să restrâng cheltuielile, apoi să atrag fonduri UE pentru dezvoltare.
- Oradea era un oraș gri. Aveam un patrimoniu frumos, dar nu arătau bine clădirile. Am introdus supraimpozitarea de 2-5 ori pe clădiri pentru că nu s-a întâmplat nimic în cinci ani, iar atunci autorizațiile de construire s-au dublat. Acum avem un deficit de oameni la reabilitările de fațade.
- Oamenii de afaceri trebuie să se implice în politică, să aibă putere de decizie, pentru că altfel vor avea business-uri excelente, dar în oraș vor sta bară la bară în trafic deoarece în administrație vor fi niște neaveniți.
- Am constatat că sunt prea mulți angajați în sistemul public, chiar dacă unii erau competenți. A trebuit să fac reduceri dureroase.
- Am dat putere directorilor, am pus funcționarii publici să facă niște concursuri corecte pe posturi. Le-am acordat indemnizații pe fonduri europene, am realizat un sistem limitat de recompensare. Cei mai buni își luau concediul în august, alții, în februarie. Am dat libertate directorilor să vină mai târziu la muncă, după ce merg la grădiniță cu copiii.
- Nu putem sta șase luni să dăm o autorizație de construire. În acest timp se măresc prețurile la materiale, iar oferta constructorului nu mai este valabilă.
- Oamenii din spatele meu au înțeles, până la urmă, să considere administrația ca pe un serviciu public. Dacă nu livrăm servicii de calitate, dacă ne bazăm pe nepotisme, nu vom performa niciodată.
- Am reușit să îndrept lumea din Oradea spre plata online prin oferirea de discount-uri mai mari, de 8% față de 4% în sistem fizic.
- În România instituțiile nu oferă acces la bazele de date, ele își conservă forța prin lipsa de transparență. Nu te mai duci fizic la fisc, la cazier, iar acel funcționar își pierde brusc din importanță.
- Dezvoltarea unei comunități necesită o forță puternică. Ca să faci exproprieri pentru un pasaj trebuie să ai două treimi din locuitori de partea ta. Mi-au spus colegii că supraimpozitarea nu va merge în Oradea, că nu mă mai vota nimeni. S-a dovedit că până la urmă comunitatea iese pe plus. Acum sunt 80 de primării care practică supraimpozitarea.
- Nu putem avea autostrăzi în România dacă schimbăm ministrul transporturilor în fiecare an. Îți trebuie stabilitate, majorități, să mergi cu faza lungă, nu cu cea scurtă.
- Corupția din instituții trebuie eradicată. Când am fost mai demult în Ucraina mi s-a spus că la vamă trebuie “să respecți tradiția”. Nu am fost de acord să dau bani, iar la al patrulea post mi-au ridicat capota, mi-au luat seria de la motor, dar până la urmă tot mi-au dat drumul, că nu au avut ce face.
- Când trec prin Polonia, Slovacia, Ungaria totul este tăiat pe lângă șosea, când intru în România e plin de buruieni. Iar asta doare.
George Agafiței, Guvernul României
- Nu am mai luat integrat dividendele de la companiile energetice de stat pentru a le permite să își facă investițiile.
- A fost un șoc să constat că există o lipsă de cooperare între actorii principali de stat din energie.
- Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ale Nuclearelectrica vor fi operaționale în 2027, printr-un parteneriat între Guvernele României și SUA. În vară vom avea primul gaz extras din Marea Neagră, prin parteneriat cu Black Sea Oil & Gas.
- Vom pune la punct contractul Romgax cu Exxon Mobil pentru a putea începe extracția din 2026.
- Lipsa forței de muncă poate fi compensată cu valul de refugiați veniți din Ucraina. Le vom ușura obținerea permisului de muncă, vom reduce birocrația.
Dan Tarcea, Primăria Cluj-Napoca
-
- Toate firmele non-IT să fie pregătite să își însușească procedurile digitale pentru că acestea vor reprezenta viitorul business-urilor.
- Antreprenorii să genereze idei pe care autoritățile să le poată testa pentru a avea o creștere economică sustenabilă.
- La Cluj avem o strategie de transformare digitală, una de dezvoltare regională care trebuie să aibă predictibilitatea necesară antreprenorilor. Să știe viitoarele zone pe care se concentrează autoritățile publice.
- Avem un motor de creștere important, universitățile: 80.000 de studenți și masteranzi. Banii vin acolo unde există resursa umană.
- Clujul investește cel mai mult în educație, peste 20% din taxele locale.
- 25.000 de oameni lucrează în IT, componentă care dezvoltă pe orizontală alte afaceri.
- Trebuie să existe mai mulți poli de creștere în România, nu doar București și Cluj.
Dragoș Petrescu, City Grill
- În industria ospitalității a fost greu să pivotăm în pandemie. Am ținut 1.000 din 1.500 de angajați în acest timp, cu ajutorul statului, dar nu puteam să îi avem mereu în șomaj tehnic. Divizia de delivery a devenit un business de 5 milioane de euro.
- Vom aveam un an excepțional, dar e greu să restartezi afacerea fără echipă. De aceea împărțim din profit oamenilor de bază, iar o parte dintre acțiunile companiei le revin acestora. Să știe că sunt și ei proprietari alături de investitor.
- Am responsabilizat oamenii din grup, le-am acordat acțiuni în firmă ca element de retenție. Promovez oameni deschiși la inovație și care să stea lângă mine pe termen lung.
Mihai Boldijar, Bosch
- Pandemia a fost cel mai distructiv element în această perioadă. Stăteam în spatele unor uși închise fără să știm ce vom face. Mediocritatea nu este o opțiune acum.
- Trebuie să existe cultura feedback-ului din partea angajaților. Deciziile trebuie luate în comun cu cei cu care lucrezi.
- Bosch a început ca un startup și a ajuns un grup de 400.000 de oameni. Avem deja 9.000 de angajați în țara noastră, vrem să punem România pe harta concernului. Generăm deja aici câteva zeci de brevete de invenție. Ceea ce livrăm de la Cluj trebuie să se poată duce în oricare altă parte a lumii.
Cristina Bâtlan, Musette
- Crizele te călesc, am trecut prin mineriade, falimentele Băncii Dacia Felix, Băncii Turco-Române, acum pandemia, războiul. În pandemie am generat 40% din cifra obișnuită de afaceri, chiar dacă fabricile noastre erau închise. Femeile au cumpărat pantofi de la noi din solidaritate, deși stăteam cu toții acasă.
- Am zis să ne facem rezerve de capital, să amânăm din plăți, să facem înțelegeri mai bune cu băncile pentru credite. N-am concediat niciun om dintre cei 600 din grup. Altfel acum vorbeam la timpul trecut despre Musette.
- Eu fac modă de la 18 ani, mă informez de la marile case de modă, aloc 25.000 de euro ca să am acces la aceste fluxuri de informații. Știu cum care va fi culoarea pantofului peste doi ani, dacă tocul va fi subțire sau gros.
- Am reușit ca 30% dintre clienții noștri să fie între 18 și 35 de ani, de aceea ne promovăm pe Facebook, TikTok. Pe aceștia nu îi interesează securitatea cardurilor, să dea 3 clicuri în plus pe Instagram. De aceea am și angajat un tânăr de 18 ani în acest sector. Nici măcar nu știe română, ci doar engleza, dar face foarte bine ce are de făcut. Pentru tineri nimic nu e imposibil.
- China va înghiți majoritatea producției de pantofi la nivel mondial. Chinezii oricum fabrică ilegal tot ce iese în Europa, mai nou cumpără inteligența creativă, sute de designeri din Italia, pe care îi cointeresează cu procent din vânzări. Este o putere enormă care va forma grupuri de firme care vor anihila coloșii rigizi ai modei europene. Următorul pas este să cumpere brandurile din Europa. Am primit deja propuneri să se fabrice marca Musette în China.
- Inovația e foarte importantă în producția de încălțăminte. În pandemie, noi am început să fabricăm papuci de casă cu blană naturală care se arunca, apoi toate marile case de modă au început să îi producă. Desigur, noi nu suntem Dior sau Benetton, dar în acest caz eram un trendsetter la nivel mondial.
Anca Rarău, Brandocracy
- Adevărații antreprenori nu și-au ascuns capul în nisip în pandemie. Eu mi-am crescut echipa de la 1 la 10 oameni. Un furnizor de mobilier pentru industria ospitalității trebuia să semneze un contract cu noi în primăvară. Ne-a sunat să începem cu o lună mai devreme, să accelerăm. Motivarea sa era că hotelurile, restaurantele erau închise, un moment foarte bun de schimbare a mobilierului. Sunt firme care le-au cumpărat birouri angajaților pentru a-i face să se simtă acasă tot atât de confortabil ca la sediul companiei.
- Comunicarea de criză este în primul rând cu angajații, furnizorii, înainte de cea cu publicul. Brandul este ca și cum îți crești copilul până devine adult.
- Marketingul este business. E vorba despre produs, promovare, procese. Firmele trebuie să aibă oameni de specialitate pe marketing. Să aloce bugete de marketing pentru a se putea bate cu concurența. Nu puneți secretara directorului să facă marketing la firmă! Nu vă bateți joc de marketing, alegeți oameni specializați!
- Tendințele actuale din comunicare sunt responsabilitate socială, mediu, empatie. Brandurile și-au schimbat frumos comunicarea: tonul vocii a devenit mult mai adecvat acestei perioade.
Vlad Buzoianu, Cluj Business Campus
- La debutul pandemiei ne întrebam cine va mai avea nevoie de birouri, ce facem în cazul în care chiriașii ne cer reduceri. Concuram cu mai mulți giganți internaționali, noi fiind singurul mare complex office deținut local. Am comunicat mereu cu chiriașii noștri, le-am spus tot ce vrem să facem. În cele din urmă au fost companii care s-au mutat la noi din acele mari complexe, iar acum avem cea mai mare prezență la birouri din România.
- Mi s-a reproșat, în pandemie, că de ce îi obligăm pe oameni să poarte mască, pentru că vom pierde clienți. Am preferam să avem siguranță, nu doar să facem că așa zice legea.
- Nu poți să creezi un brand pe un substrat artificial pentru că nu va rezista. Eu întotdeauna promit mai puțin decât pot să fac.
Tudor David, Farmec
- În pandemie ne-am uitat ce s-a întâmplat în China, Italia. Am dedus că piața va avea nevoie de dezinfectanți pe care noi îi dețineam deja într-o anumită stare. Am făcut cercetare în regim de urgență și am intrat pe piață cu trei mărci.
- Produsele de igienă vor fi căutate în orice moment de criză. Am simțit, în pandemie, empatie pentru produsele românești. La debutul războiului, am mers pe o comunicare empatică, am redirecționat din business-ul din martie, una foarte importantă pentru vânzările de cosmetice, pentru cauze sociale.
- Oportunitățile din piață trebuie speculate. Cafeaua de dimineață se poate bea și în mașină, iar astfel a apărut o adevărată nișă. Noi vom marșa acum pe produsele de plajă, cu potențial de creștere. Ne vom adresa tot mai mult Generației Z (născută în perioada 1995-2010, n. red.), cea care te verifică tot timpul.
- Lumea va fi mai circumspectă în privința cheltuielilor, se va îndrepta către produsele în care are certitudini, sub spectrul că puterea de cumpărare va scădea.
Următoarele filiale: Mureș, Alba, Sibiu
Tema conferinței regionale RBL Cluj a fost ”Schimbarea provocării”. Cu acest prilej s-a realizat o analiză privind trecerea de la contextul pandemic la noile amenințări globale ale războiului și criza energetică. Participanții RBL au discutat impactul schimbărilor din lume și au identificat amenințările, oportunitățile și soluțiile pentru provocările noului context.
Au participat membri ai comunităților RBL Cluj și București, antreprenori cu experiență, oameni din companii, reprezentanți ai autorităților locale. Printre oamenii afaceri prezenți s-au numărat Ștefan Gadola, Voicu Oprean, Marius Bostan, Janos Mezei, Dan Isai, Simona Baciu. RBL Cluj numără 30 de membri activi. Recent a fost înființată o filială în Maramureș, altele fiind programate în Alba, Mureș sau Sibiu.
RBL este o platformă de acțiune și implicare socială cu 1.000 antreprenori și executivi de top din mediul de business privat. RBL este membru fondator al Coaliției pentru Dezvoltarea României, o inițiativă privată de consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme cu impact asupra climatului economic.
