Camera de Comerț și Industrie Maramureș (CCIM) apreciază ca fiind bună și necesară intenția de bază a propunerilor din acest demers legislativ.
“Identificarea celor mai potrivite soluții pentru rezolvarea problemelor menționate de inițiatori este un proces care se află în dezbatere publică. Indiferent de forma finală pe care acest proiect o va îmbrăca, vom susține întotdeauna inițiativele care lansează un dialog cu privire la cele mai bune măsuri pentru îmbunătățirea mediului de afaceri”, conform CCIM.
Un proiect de lege depus la Senat, iniţiat de un grup de 40 de parlamentari UDMR, PSD şi PNL propune modificarea legii nr. 335/2007, a camerelor de comerț și industrie.
“Pașaportul de încredere”, susținut de CCIM
Printre modificările propuse se află includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor, gestionat de către camerele de comerţ, conform unor modele consacrate la nivel european și certificarea de către camerele de comerţ a competenţelor administratorilor din cadrul companiilor, echivalentul deținerii unui paşaport de încredere.
“României îi lipsește promovarea externă coerentă a mediului de afaceri. Această promovare a fost lăsată în seama statului român, iar rezultatele acestor acțiuni sunt aproape zero. Este unul dintre motivele pentru care România a înregistrat un deficit al balanței comerciale în 2021 de 23,8 miliarde de euro, față de 18,3 miliarde de euro în 2020, cu importuri care au ajuns la 98,4 miliarde de euro și cu exporturi realizate preponderent de firmele cu capital străin.
La nivelul autorităților publice, portretul mediului de afaceri național este construit exclusiv pe baza unor date cantitative, multe dintre ele relevante doar din punct de vedere fiscal. Informațiile despre realitatea “vieții economice” a companiilor din România lipsesc din acest portret. În aceste condiții, efectele oricăror măsuri de promovare sau de sprijinire rămân sub potențial”, consideră CCIM.
Un sfert dintre companii nu și-au depus bilanțul
“Această inițiativă propune, prin catalog și informațiile cuprinse în acesta, o soluție într-un demers care are ca scop reconsolidarea afacerilor românești, dinamizarea schimburilor comerciale și stimularea atragerii de investiții. În Europa, un model similar a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerțului au obligația legală de a se înscrie și în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerț maghiare.
În ceea ce privește certificarea de către camerele de comerţ a competenţelor administratorilor din cadrul companiilor, scopul introducerii acestui certificat de competență este de a creşte calitatea actului comercial și de a responsabiliza agenţii economici. În 2021, la Oficiul Național al Registrului Comerțului figurau ca fiind active și în funcțiune 1,1 milioane de companii, dar la ANAF, pentru aceeaşi perioadă, au depus bilanțul anual numai 768.367. 25% dintre companiile în funcțiune nu au depus bilanțul.
Camerele de comerț, fără sprijin de la stat
Un curs de competențe de bază pentru administratorii companiilor le-ar oferi acestora cel puțin o introducere în obligațiile legale pe care le aduce cu sine administrarea activității economice curente a unei companii, demersurile de conformare fiscală sau formalitățile în relația cu autoritățile statului. Un aspect relevant în contextul acestei inițiative este realitatea în care funcționează sistemul camerelor din România.
Camerele de comerț sunt o structură de organizații nonguvernamentale, nonprofit, independente, care se finanțează exclusiv din activități proprii și nu beneficiază de nicio formă de sprijin public, dar din partea cărora autoritățile publice și mediul economic au avut în permanență așteptări”, spun reprezentanții CCIM.
