Proiectul parcului industrial public programat în comuna clujeană Feleacu poate fi repus pe tapet printr-o asociere cu un investitor privat, susține consilierul local Răzvan Trif.
“Primăria Feleacu nu are puterea financiară de a continua acest parc din fonduri proprii. Numai racordarea la curent costă 6 milioane de euro. Nu are nici necesarul de oameni pentru a duce acest proiect cu fonduri europene. Cea mai bună soluție este asocierea cu un investitor privat.
Primăria pune din nou la bătaie parcul, investitorul recuperează banii din închirierea spațiilor rezultate, iar primăria câștigă bani la buget din taxele și impozitele angajaților. Odată eliberat de sarcini terenul, se vor putea iniția procedurile pentru acest nou parteneriat”, afirmă consilierul din Feleacu.
El spune că parcul va dispune de o locație excelentă odată cu finalizarea legăturii Autostrăzii Transilvania (A3) cu Drumul Național nr. 1, în comuna Tureni, ar avea acces ușor la A10 și mai departe la A1.
Drumul expres spre A3, șansă pentru parcul industrial
“Parcul ar fi creat locuri de muncă pentru zona Feleacu, Aiton, Tureni chiar și Turda, ar fi adus un aport consistent la bugetul pentru investiții al comunei, ar fi fost o oportunitate și pentru Cluj-Napoca (prin prezența cu 3% în proiect) de a scăpa de o parte din traficul metropolitan generat dimineață.
Acest aparent blocaj ar putea fi o oportunitate pentru noi de a reporni acest proiect, având terenul catalogat drept parc industrial se poate găși un investitor privat serios care să facă această investiție”, consideră Trif. Demersul inițial a aparținut Consiliului Județean (CJ) Cluj, însă nu s-a mai concretizat decât o hală nefinalizată și nelegată la utilități. Investițiile de până acum se ridică la 2 milioane de euro.
Primăria Feleacu a anunțat intenția de a se retrage din proiect. Președintele CJ, Alin Tișe, a spus că problemele au provenit de la alunecările de teren și cei doi ani de pandemie. „Dacă vreo firmă privată vrea să vină la o licitație și să facă ceva acolo, investiții, noi îi așteptăm”, a declarat Tișe. Valoarea iniţială a proiectului a fost estimată la 55 de milioane de lei.
