Autoritățile locale din Zona Metropolitană Cluj (ZMC) trebuie să valorifice râul Someșul pentru potențialul natural și de loisir, nu pentru potențialul imobiliar ori economic, rezultă dintr-o cercetare universitară.
La chestionarul online despre Someș au răspuns 750 de clujeni din ZMC. “E important ca în jurul Someșului, la nivel metropolitan, să fie păstrată o zonă verde cât mai lată. Atât în zona industrială a nordului municipiului, dar și în Apahida și Florești, pentru spații verzi și un culoar verde-albastru.
Pe baza preferințelor exprimate de clujenii chestionați, se poate constata că spațiile verzi și naturale cresc atractivitatea peisajului. Gunoaiele și construcțiile de tip parc industrial scad aprecierea Someșului de către populație.
De aceea, noile planuri urbanistice generale pentru Cluj, zona industrială, Apahida, Florești, ar trebui să valorifice culoarul Someșului pentru potențialul natural și de loisir, nu pentru activități economice. Aceasta înseamnă că expansiunea imobiliară sau industrială trebuie echilibrate cu un culoar verde cât mai larg în preajma râului”, concluzionează autorii studiului.
Someșul, refugiu pentru speciile rare
„Persoanele care vizitează Someșul au exprimat o preferință pentru peisaje mai amenajate, și pentru peisaje naturale, sălbatice. Ținând cont de rolul extraordinar de mare pe care o să îl aibă peisajele cu valori naturale și ecosistemice ridicate pentru societate, dar și ca refugii pentru specii rare, este foarte important și urgent ca aceste tronsoane cu elemente sălbatice să fie identificate și protejate ca arii naturale periurbane.
A ajunge rapid și ușor la râu este important pentru că rezultatele arată că multe persoane parcurg distanțe considerabile de la locuință până la o zonă naturală accesibilă a Someșului”, spune autorul principal al studiului, Tibor Hartel, ecolog al Universității Babeș-Bolyai,
Vor și diguri betonate
“În contextul lansării licitației din iunie pentru proiectarea amenajării Someșului la nivelul ZMC (Gilău, Florești, Cluj-Napoca, Apahida), o altă concluzie e că persoanele care vizitează Someșul au nevoie de o gamă diversă de peisaje, de la cele mai puternic modificate, cu diguri betonate, până la cele naturale, sălbatice.
Înființarea unor arii protejate de-a lungul Someșului între Florești și Cluj-Napoca sau de renaturalizare pe brațul mort al Someșului pe segmentul Cluj-Napoca – Apahida, dar și pe alte segmente identificare de ecologi, ar fi și un act de echitate față de populația din viitor și ar fi justificată și de importanța crescândă a protejării biodiversității urbane”, consideră inițiatorii demersului.
Natura sălbatică, preferată distracției și agrementului
„Vizitatorii Someșului arată o preferință semnificativ mai mare pentru amenajarea spațiilor verzi pentru activități prietenoase cu natura decât amenajările pentru distracție și agrement. Chiar dacă oamenii vin la Someș în proporție covârșitoare pe jos, în viitor își doresc să viziteze și cu bicicleta, mai ales dacă sunt amenajate mai multe porțiuni pentru pedalat.
Eu nu văd doar pentru loisir astfel de piste, ci efectiv ca alternativă rapidă și sănătoasă la aglomerația din traficul auto, așa cum se întâmplă deja de decenii în alte țări”, spune Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil (SOS).
Teme de casă pentru amenajarea Someșului
Rezultatele chestionarului vor fi prezentate în cadrul Festivalului Someș Delivery din Apahida, din 4 iunie. Autorii speră ca informațiile să le fie de folos și echipelor care se înscriu la licitația pentru proiectul de amenajare a Someșului între Gilău și Apahida. Chestionarul face parte din programul „Cu apele curate”, implementat cu sprijinul Lidl România.
Acesta își propune transformarea râului într-un culoar natural protejat și apropierea locuitorilor de acesta prin activități, dezbateri și evenimente pe teme de sustenabilitate. Edițiile Someș Delivery Florești (2021), Cluj-Napoca (2021), Apahida (2022) fac parte din proiectul “Someșul – culoar verde – albastru”, inițiat de Asociațiile MiniMASS, SOS Someșul Nostru și Clujul Sustenabil.
