Constantin Bungău, rectorul Universității Oradea, a vorbit pentru Transilvania Business despre activitatea de cercetare desfășurată în cadrul universității, despre proiectele actuale și de viitor, dar și despre provocările cu care se confruntă universitatea.
Este sau poate deveni Universitatea Oradea un motor al cercetării și dezvoltării?
Constantin Bungău: Categoric, da! Prin profilul de specializări pe care le promovează Universitatea din Oradea la nivel de doctorat, masterat sau licență, există specializări strategice de dezvoltare la nivelul Europei sau României. Specializările pe care le are o universitate generează specialiști care vor contribui ca și jucători activi în companiile care promovează specializările inteligente și care vor duce la dezvoltarea comunității, regiunii unde activează. Această pregătire este direct legată și de partea de cercetare. Universitatea Oradea este un motor al cercetării și dezvoltării pentru că evoluția orașului Oradea este legată de aceste sectoare pe care le promovează UO. Aici mă gândesc la domeniul real, al științelor inginerești, domeniul medical și al unor servicii cu valoare adăugată mai mare, care crează industrii sau servicii cu valoare adăugată mare. În jurul orașului Oradea există companii care au dus la creșterea acestei regiuni datorită faptului că au găsit specialiști. Totdeauna, parcurile industriale sau parcurile științifice se dezvoltă lângă orașele cu universități. Industria devine puternică acolo unde găsește specialiști.
La Universitatea Oradea este în implementare Centrul de Transfer Tehnologic Smart Industries
Constantin Bungău: Acesta centru va crea o entitate nouă în campus. Va fi o clădire nouă, dotată la standardele anului 2022. Centrul de Transfer Tehnologic al Universității din Oradea- Smart Industries este un centru educațional de research și are menirea de a pune față în față omul cu tehnologia și organizarea a procesului de lucru în special în industria de automotive și tehnologie medicală.
Acest centru pune acentul pe designul și gradul de utilizare a sistemelor de produse sau a locurilor de muncă, precum și întrebări legate
de structura de vârstă sau de schimbarea proceselor de lucru în domeniul IT. Clădirea este disponibilă și pentru institutele de cercetare
supraregionale, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) regionale. Laboratoarele principale și funcțiunile marcante ale
centrului vor fi următoarele: Laborator Fabricație, Laborator Automatizări-Robotică, Laborator Industry 4.0, Laborator de Calitate, Spații de conferințe, cursuri, prezentări, Zona expozițională, Spații de birouri de cercetare și inovare.
Alt proiect la care UO este partener este Parcul Științific și Tehnologic Bihor
Constantin Bungău: Am găsit o deschidere pe lână CJ Bihor ca să dezvoltăm în Bihor nu numai parcuri de fabricație, parcuri industriale, care efectiv realizează produse sau servicii. Vrem să realiză un parc unde să vină firme care au ca obiect de activitate inovarea, dezvoltarea și cercetarea de produse sau tehnologii și să populeze acest parc științific, cu chirie modică, pe strada Ceyrat. Este în stadiu avansat. Există finanțare, peste 30 mil lei. Nu numai că oferă spații pentru aceste companii, dar vor exista patru laboratoare suport pentru companiile din județ. Va fi un laborator de prototipare rapidă bazat pe imprimantă 3D, un laborator pe zona dezvoltare cloud, dotat cu un server foarte puternic, un laborator de măsurători care nu se găsesc în cadrul Universității Oradea pe diferite categorii de materiale ușoare, de la mase plastice, până la materiale mai complicate și un laborator de prelucări mai neconvenționale.
Universitatea Oradea are legături strânse și colaborări cu firmele din parcurile industriale. Ce puteți să spuneți despre acest lucru?
Constantin Bungău: UO are în portofoliu toate domeniile de activitate pe care le au aceste companii. Asta înseamnă că avem o strânsă legătură. Pornind de la cele care fac produse de metal, componente electronice, cele care prelucrează nemetale sau mase plastice, cele care se ocupă cu industria textilă, mai nou de industria farmaceutică, cele care se ocupă de proiectarea liniilor de fabricație, industria alimentară, a materialelor de construcții. Legăturile sunt atât pentru activități simple de practică cu studenții, dar și pentru activități de cercetare.
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă Universitatea Oradea?
Constantin Bungău: Suntem interesați de o dezvoltare puternică pe zona de internaționalizare. Nu suntem mulțumiți numai cu 1.000 de studenți internaționali. UO are 15.000 de studenți la licență, master, doctorat și până în 20.000 rezidențiat, perfecționare sau rezidențiat. Mai vrem relaționarea cu mai multe universități străine, parteneriate comune nu numai pentru cadre didactice ci și pentru studenți, recunoașterea studiilor, credențialele. O altă provocare este creșterea activităților antreprenoriale ca universitate. Să aducem buget mult mai mare din cercetare, din proietele scrise de noi, alte finanțări decât cele pe care le primim de la statul român. Și să fim rezilienți la provocările viitorului privind involuția pe zona demografică și adaptarea rapidă la eventualele schimbări imprevizibile care pot să apară. Digitalizarea este o altă provocare, care înseamnă și un efort financiar și care implică și multă muncă de adaptare din partea noastră.
Cum încercați să-i atrageți pe liceenii care ar dori să se îndrepte spre universități din alte orașe?
Constantin Bungău: Pe primul loc vrem să punem confortul și stilul de viață pe care vrem să-l creem în campusul universitar, inclusiv viața după școală, baza sportivă, zonele de relaxare, de inovare. După aceea, relaționarea cu orașul este foarte importantă. Un student se uită și la viața de după școală. Aici trebuie să găsim soluții. Ne propunem ca în următorii ani să dăm în funcțiune cel puțin 1.500 de locuri de cazare, maxim doi studenți în camere, moderne. Acces rapid la internet, relaxare, cantină, burse.
Care este relația UO cu administrația locală?
Constantin Bungău: Noi ne-am definit întotdeauna ca o universitate partener necondiționat al administrației locale, indiferent de culoarea politică, încercând să fim un pol de echilibru. Proiectul Make IT în Oradea este un proiect extraordinar. Administrația locală și UO susține acest proiect, care cred că va da roade.
La Universitatea Oradea există singurul Centru Național de cercetări geotermale. Ce ne puteți spune despre acest centru?
Constantin Bungău: Am înființat acest centru imediat după 1990. El încearcă să promoveze trei domenii: energia geotermală folosită ca agent termic, ecosistemul din punct de vedere biologic care se bazează – nufărul, roșioara lui Racoviță și zona de terapie pe zona de sănătate – recuperare. Avem o specializare la Medicină – Balneofiziokinetoterapie, care este partea științifică necesară serviciilor de tratament. Pe zona de apă geotermală folosită ca agent termic, un laborator mare este campusul Universității, care folosește această apă considerată sursă regenerabilă de energie, în încălzirea spațiilor. O parte folosesc încălzirea prin calorifere cu schimbător de căldură. Ea intră la 70 de grade Celsius și iese la 40 de grade. În loc s-a aruncăm, o mai introducem într-un schimbător de căldură și încălzim ori podelele, ori tavanele. În ultimii doi ani am implementat această tehnologie în spațiile de învățământ renovate, astfel încât să utilizăm acest agent care l-am fi aruncat, menținând o atmosferă normală de lucru, la costuri aproape zero. Așa am reabilitat clădirea de la Kinetoterapie, plus laboratoarele, iar la parter vestiare. Această clădire nu are calorifere, are încălzire în planșeu. Consumă foarte puțină energie, având o izolație foarte bună.
