Toți experții sunt de acord că mobilitatea în 2030 nu mai poate fi cea prezentă. Orașele trebuie să fie regândite din nou pentru oameni și nu pentru mașini. Faptul că sectorul transporturilor este responsabil pentru cea mai mare proporție de emisii de CO2 la nivel mondial, cu 24 la sută, arată că lucrurile nu pot continua așa. Soluțiile la problemele de mobilitate există deja și e doar o chestiune de timp până ce ele vor fi implementate și în România.
Mobilitatea viitorului va fi mai diversă, mai inteligentă și mai curată. Există la nivel global cinci tendințe majore de mobilitate urbană ale viitorului. Ele arată cum ne vom mișca în orașele noastre în doar câțiva ani.
1. Mai puțin timp pentru condus
„Viitorul durabilității începe cu mobilitatea”, spune Forumul Economic Mondial al ONU. În acest viitor, mașina va juca în continuare un rol important – dar nu va mai fi la fel de importantă ca astăzi. Potrivit studiului „Mobility Futures” al companiei britanice de cercetare de piață Kantar, 51% din mobilitatea în orașele mari din întreaga lume se face încă cu mașina. În 2030, această cifră este de așteptat să fie de 46%, dar apoi din ce în ce mai mult cu mașini care sunt partajate, electrice și autonome.
Mașinile nu se mai potrivesc nici măcar vremurilor actuale, deoarece tind să fie imobile, așa cum sunt astăzi. Conform statisticilor mașinile petrec 23 de ore pe zi parcate pe marginea drumului sau în garaj.
Exemple precum orașul belgian Gent arată că cetățenii sunt gata să accepte soluții noi, inteligente. Se utilizează deja gestionarea deplasărilor bazată pe datele live ale traficului, pistelor de biciclete și zonelor pietonale. În Gent, 30 la sută din trafic se desfășoară acum pe jos, iar fiecare familie deține în medie 2,8 biciclete.
2. Viitorul este pe două roți
Experții se așteaptă la un salt enorm în utilizarea bicicletelor urbane în următorii câțiva ani – datorită bicicletelor electrice din ce în ce mai puternice și mai convenabile, datorită sistemelor de Bike Sharing și datorită infrastructurii îmbunătățite cu piste de biciclete sigure și parcări pentru biciclete. Studiul Kantar prezice că traficul de biciclete în marile orașe din întreaga lume va crește cu 18% până în 2030. Niciun alt sector nu crește mai rapid decât acesta.
Potrivit studiului, mersul pe jos va crește cu 15%, iar transportul public cu 6%. Ciclismul, o activitate practică și sănătoasă se potrivește cu viziunea viitorului.
Guvernele danez și olandez au calculat că fiecare kilometru parcurs cu o mașină costă astăzi un oraș și cetățenii săi între 30 și 40 de cenți – pentru drumuri, infrastructură și poluarea mediului. În schimb, fiecare kilometru pe bicicletă generează un beneficiu general pentru societate de cel puțin un euro.
3. Soluții de mobilitate partajată
Nu pare extrem de inteligent pentru cineva să dețină o mașină, pentru care să plătească 20.000 de euro, 30.000 de euro sau mai mult și apoi să o folosească timp de o oră pe zi (sau aproximativ patru la sută din durata de viață). Și în România, într-un final, lumea va înțelege această nouă paradigmă. Cu siguranță vor exista alternative mult mai practice, mai ieftine și ecologice pentru a ajunge din punctul A în punctul B. Expresia la modă astăzi este „Mobility as a Service (MaaS)”.
În acest model, mijlocul de transport ales, fie că este o mașină închiriată, o bicicletă, transportul public în comun, sau un e-scuter, nu mai joacă un rol definitoriu. Mobilitatea devine un serviciu care se închiriază și se plătește, dacă se dorește, sub formă unui tarif fix (abonament) sau variabil. Deoarece întreținerea costisitoare a propriei mașini nu mai este necesară și pentru că mașinile partajate își pot recupera costurile 24 de ore pe zi, costurile globale de mobilitate pot fi reduse de la o medie de un dolar pe milă (1,6 kilometri) parcurși la 30 de cenți/milă.
4. Conducere autonomă – electrică, desigur
În ultimii ani, guvernele europene și-au propus să pună pe drumuri zece milioane de mașini electrice până în 2030. Între timp, chiar și acest obiectiv s-ar putea să nu mai fie suficient. Ministrul transporturilor din Germania, Andreas Scheuer (CSU) nota în 2021 că: „Pentru a atinge obiectivele climatice, trebuie să devenim și mai ambițioși: 14 milioane de vehicule electrice până în 2030 trebuie să fie noua țintă, potrivit experților”. Cât de ambițios este acest obiectiv este demonstrat de faptul că doar aproximativ zece milioane de mașini electrice au circulat în întreaga lume în 2020.
Cel mai mare obstacol pe această cale este infrastructura de încărcare. Cu toate acestea, Anand Ayyadurai, CEO al furnizorului indian de mobilitate partajată Vogo, vede motive de speranță: „Dacă costul energiei regenerabile continuă să scadă, tot mai mulți utilizatori sau proprietari de mașini electrice vor putea încărca vehiculele la energie verde locală sau stații solare.”
Mașinile autonome vor permite, de asemenea, seniorilor să rămână independenți și mobili pentru mai mult timp. După ce vor fi reglementate și depășite obstacolele legislative, autovehiculele autonome vor deveni extrem de populare, mai ales pentru categoria de oameni care vor experimenta conducerea ca o parte relaxantă a timpului lor liber. Și pentru că mașinile autonome – cel puțin în teorie – nu mai provoacă accidente, cheltuielile orașelor pentru infrastructura de trafic se vor reduce.
5. IoT – Dispozitivele care salvează timp și bani
Internetul lucrurilor (IoT), care va conecta în viitor miliarde de dispozitive de la smartphone-uri la sisteme de încălzire la mașini, va juca, de asemenea, un rol central în mobilitatea de mâine. În viitor, oricine dorește să ajungă din punctul A în B va accesa o aplicație de mobilitate, va alege ce destinație dorește și când ar vrea să ajungă acolo. Software-ul, care este conectat în rețea cu toate sistemele de transport și furnizorii existenți, va sugera apoi combinația ideală de mijloace de transport – care poate arăta întotdeauna diferit în funcție de zi, oră și încărcătură.
Inteligența artificială și „Big Data” învață despre nevoile cetățenilor și ajustează în mod flexibil, de exemplu, alocarea dintre drumuri și piste pentru biciclete în funcție de momentul zilei. Deoarece cantități uriașe de date vor călători între șoferi, vehicule, producători, centre de service și infrastructura municipală în viitor, protecția datelor și conexiunile securizate vor juca un rol decisiv. Trebuie să fie complet imposibil ca hackerii să manipuleze motorul, frânele sau comenzile vehiculelor conectate în rețea.
Cât de pregătită este România pentru aceste tendințe? O întrebare bună, în condițiile în care țara noastră stă cel mai prost din perspectiva mobilității urbane la nivelul orașelor din Uniunea Europeană.
TomTom realizează studii continue privind aglomerațiile urbane și, din nefericire, Bucureștiul era pe locul 8 în lume în 2021 la capitolul aglomerație în trafic.
Totuși din ce în ce mai multe municipalități cum ar fi cele din Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Timișoara dar și Iași, București pun accentul pe construcția infrastructurii destinate bicicletelor și a infrastructurii pentru încărcarea mașinilor electrice.
Programele naționale finanțate prin Administrația Fondului pentru Mediu sau prin Planul Național de Reziliență și Redresare aduc un suflu important proiectelor de infrastructură verde, existând o reală șansă de creștere a calității mobilității urbane din orașele importante ale României.
Conf. univ. dr. Ioan G F-DEAC, Expert SmartCityHub
Sursa foto deschidere: depositphotos.com
