A fost aprobată legea de înființare și funcționare a zonelor metropolitane la nivelul României. Unul dintre cele mai norocoase municipii este Turda, care are două posibilități de dezvoltare, conform Refleqt Media. Variantele sunt aderarea la Zona Metropolitană Cluj-Napoca (ZMC) sau crearea propriei zone metropolitane, cu unitățile administrativ teritoriale care compun prima coroană urbană a orașului.
Respectiv acele comune cu care Turda are cel puțin un hotar. Apare posibilitatea creării ZMT, la care ar putea adera mai multe comune cu cel puțin un hotar cu municipiul: Săndulești, Viișoara, Ceanu Mare, Ploscoș, Mihai Viteazu, Călărași. Cristian Matei a pornit discuțiile în vederea creării ZMT.
„Intenționez acest lucru, în măsura în care și comunele vor fi interesate. Am purtat deja discuții cu primarii din aceste UAT-uri. Există un mare apetit în acest sens. Noi am propus și amendamente care, dacă vor fi agreate, ZMT va conține și alte UAT-uri. Înainte de toate, vom încerca să constituim o asociație de dezvoltare intercomunitară de transport local bazat pe mobilitatea urbană sustenabilă”.
“Comunitățile periferice să aibă dreptul la servicii de calitate”
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat un act normativ care stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele, finanțarea și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România
“Fluxul economic și de persoane nu se oprește la limita unui municipiu. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă este esențial. Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv din comunități periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate (mobilitatea, locuințele, servicii publice furnizate la nivel local)”, a declarat ministrul Attila Cseke.
Se definește zona metropolitană din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan ca fiind teritoriul din jurul municipiilor, în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.
Care este teritoriul metropolitan
- pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov
- pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane
- pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană
UAT-urile membre pot mandata zona metropolitană să exercite în numele lor o serie de atribuții. Acestea sunt elaborarea, adoptarea, monitorizarea și evaluarea periodică a strategiei integrate de dezvoltare metropolitană, a planului de mobilitate urbană durabilă și urbanistic general al ZM.
Printre atribuții se mai numără elaborarea politicii fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton; elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan; promovarea, depunerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea ZM.
Cum virează contribuabilii cu domiciliul în metropolă impozitul pe venit:
- 30% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații
- 70% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii plătitori ai impozitului pe venit
O cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene către ZM. Pentru a nu afecta funcționarea structurilor existente, ZM deja constituite își pot menține delimitarea teritorială actuală, susține ministrul. Elaborarea și adoptarea legii privind ZM reprezintă un jalon inclus în fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul de lege va intra în Parlament, în vederea dezbaterii și aprobării.
