Dacă dezvoltarea aeroporturilor civile din Ardeal era încetinită, la debutul noului an, de restricțiile de pandemie, cea a bazelor aeriene militare pare să prindă viteză după alertele de securitate din această zonă a Europei. Cel mai important aeroport civil al Transilvaniei rămâne Aeroportul Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca, care a trecut anul trecut de 1,4 milioane pasageri.
“Prelungirea pistei noi am terminat-o într-un an, însă pentru aceasta Administrația Bazinală a Apelor Someș-Tisa (ABAST) trebuie să finalizeze lucrările de deviere a râului Someșul Mic, mai precis porțiunea din mijloc, restul a fost făcut. Din păcate, ABAST este dependentă de alocările financiare anuale de la Apele Române, care nu sunt pe măsura așteptărilor noastre”, ne spun reprezentanții Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj (AIAIC). Proiectul de reabilitare a cursului de apă împotriva inundațiilor, de 26 de milioane de euro, care implică și devierea, trenează de 10 ani: banii vin cu țârâita de la București. Pentru 2021, ABAST a primit infirma sumă de 0,7 milioane de euro. „Primele lucrări au început în 2012, acum se execută terasamente care presupun săpături în noua albie a Someșului. Ulterior, se vor executa diguri de apărare împotriva inundațiilor pe ambele maluri”, conform conducerii ABAST.
Lucrările de reabilitare pe Someș au fost începute de compania Socot Târgu Mureș, iar prelungirea pistei AIAIC la 2,1 km a fost executată de Construcții Napoca. Inițial, pentru reabilitare s-a mizat pe fonduri europene nerambursabile, apoi au apărut variantele împrumut de la Banca Europeană pentru Investiții sau parteneriat cu un privat, neconcretizate. Totuși, ca să susții dezvoltarea aeroportului ai nevoie de o pistă mult mai performantă. “Pentru a ajunge la ținta de 7 milioane de pasageri până în 2035 trebuie să ridicăm noul terminal de călători care să găzduiască 3,5 milioane de persoane, iar pentru primul zbor transatlantic, într-un interval de 8-10 ani, să se finalizeze devierea Someșului, care să permită prelungirea pistei la 3,4 km, cu preluarea avioanelor mari. Avem în derulare proiecte pentru un parking de patru avioane, un sistem inteligent de acces în incinta aeroportului, un gard inteligent, extinderea zonei de siguranță, toate cu cofinanțare europeană, dar și un studiu pentru extinderea terminalului de plecări”, a declarat directorul general al AIAIC, David Ciceo.
Un proiect deocamdată fără finanțare este Park & Ride de lângă AIAIC, estimat la 11 milioane de euro. Planurile prevedeau parcare cu 863 de locuri, autogară, stație de închiriere de biciclete. Consiliul Județean Cluj a organizat o licitație pentru execuție la care s-au înscris Diferit, TCI, Electrogrup, Concelex, MIS Grup, Nord Conforest, dar apoi a suspendat proiectul din cauza scăderii bugetului județean. Apariția pandemiei a lovit puternic în traficul pe aerogara din Someșeni, care a scăzut de la 2,9 milioane de pasageri în 2019 la numai 0,9 milioane în 2020. Totuși, “recuperarea” în 2021 a 50% din traficul pierdut la apariția pandemiei, cu 1,4 milioane de pasageri, făcea conducerea aeroportului să estimeze, pentru acest an, o circulație de 2 milioane de persoane. Cum în 2022 regia va obține profit, nu a mai apelat la ajutorul de stat pe care îl voia inițial.
AIAIC a intrat în proiectul european de depoluare Holistic Green Airport (OLGA), de 34 de milioane de euro, alături Universitatea Tehnică și Primăria Cluj-Napoca. În proiect sunt implicate aeroporturile Paris – Charles de Gaulle, Milano Malpensa, Cluj și Zagreb. Ultimele trei vor fi locații cheie în replicarea soluțiilor de decarbonizare implementate la Paris și demonstrații complementare pentru a spori performanța de mediu. Printre inițiative se numără operațiuni de reîncărcare electrică, producerea de energie “verde” (biocombustibili avansați, kerosen sintetic, hidrogen verde), eficientizarea energetică a clădirilor. AIAIC a semnat Declarația de la Toulouse prin care se alătură aeroporturilor din Europa pentru un viitor în care emisiile de carbon să fie reduse la zero până în 2050.
În tentativa sa de revenire la traficul antepandemie, în prima fază, apoi de înscriere în țintele de dezvoltare inițiale, AIAIC mizează, în acest an, pe 40 de destinații noi sau revenite, curse de linie și charter, inițiativele cele mai evidente venind din partea companiilor Wizz Air, HiSky, ambele cu campanii de recrutări de stewarzi și piloți la Cluj. Wizz introduce 26 de destinații, cele mai multe de linie, spre Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și Franța, alături de curse turistice spre țări cu stațiuni estivale. Blue Air a tăiat sau a reprogramat din destinațiile și zborurile de linie în sezonul rece, însă la terminarea acestuia va introduce mai ales chartere spre Grecia, dar și aeronave spre Spania sau Germania. Animawings va opera chartere spre Grecia și Spania, iar LOT, o cursă spre Polonia. Mai puțin evidente, la început de an, erau intențiile pentru la Cluj ale Lufthansa, Turkish Airlines și Ryanair, în așteptarea unor clarificări de reducere a restricțiilor, pe măsura restrângerii pandemiei.
Pandemia a tăiat aripile Maramureșului
Aeroportul Internațional Maramureș (AIM), situat de fapt în orașul Tăuții-Măgherăuș, la 9 km de Baia Mare, are un proiect de 25 de milioane de euro pentru un terminal ridicat de la zero, care trebuia concretizat până la finele lui 2023, în paralel cu deschiderea de curse către alte țări, însă planurile contrastau cu traficul înregistrat aici la început de an. Extinderea și modernizarea noului terminal, pe 11.000 mp, prevăzut în partea de est al celui vechi, cu lucrări pe doi ani, erau propuse spre finanțare din fonduri europene. Consiliul Județean (CJ) Maramureș a apelat la o subvenție de 1,2 milioane de euro, două treimi din fonduri UE, pentru a atrage aici operatori aerieni cu cel puțin două noi zboruri internaționale.
Ajutorul se alocă pe baza evaluării numărului de destinații, frecvenței zborurilor și numărului estimat de pasageri atrași în primul an de operare. ”Ne dorim să avem cel puțin trei zboruri externe, de linie, cu 1-2 frecvențe pe săptămână. Este motivul pentru care am cuprins în bugetul pentru 2021 acești bani pentru aeroport. Avem experiența celor de la Oradea, Sibiu, care printr-o astfel de schemă, au reușit să aibă curse internaționale. Am făcut procedurile către Consiliul Concurenței și către Comisia Europeană pentru schema de ajutor de stat”, susținea președintele CJ, Ionel Bogdan.
Totuși, în ianuarie, unicul operator de linie privat de pe AIM, nou-sositul HiSky (Republica Moldova) și-a oprit zborurile de aici, din cauza noilor restricții de călătorie și a numărului mic de pasageri. Acestea erau programate spre Italia, Anglia, Franța. HiSky mai operează de pe aerogările din Chișinău, Iași, Cluj, Satu Mare, Târgu Mureș. Pe AIM mai activa TAROM, cu zboruri spre București. “În această perioadă a anului, toate companiile aeriene suspendă sau anulează zeci de rute, situație care afectează toate aeroporturile din țară. AIM este în contact permanent cu reprezentanții HiSky, pentru a lua cele mai bune decizii privind respectarea contractului de finanțare și accesul pasagerilor la servicii aeriene”, a precizat Ionuț Carabă, director de marketing al AIM.
72 milioane lei pentru Aeroportul Oradea
Un proiect de peste 72 de milioane de lei, din care valoarea cofinanțării Uniunii Europene reprezintă aproape 50 de milioane, este implementat la Aeroportul Oradea, pentru îmbunătăţirea gradului de siguranţă şi securitate. Ministerul Transporturilor a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Creşterea gradului de siguranţă şi securitate la Aeroportul Oradea”. Perioada de implementare a proiectului este de 46 de luni, până la finele lui 2023. Printre obiectivele proiectului se numără: construirea unui gard perimetral și implementarea sistemelor de supraveghere tip gard inteligent; construirea unui Post de control acces pentru controlul persoanelor, vehiculelor și mijloacelor aeroportuare care acced în ZSAR și ZOA; amenajarea unui drum perimetral în incinta aeroportului care să asigure siguranța și securitatea traficului aerian; construirea remizei PSI și a dispeceratului pază pentru gararea și întreținerea a două autospeciale de intervenție în caz de incendiu și a unei autosanitare necesare pentru creșterea siguranței și securității operațiunilor aeriene și deservire la sol a aeronavelor și pasagerilor, precum și asigurarea spațiului necesar operării pentru dispeceratul de pază și control a zonei de securitate; construirea unui garaj pentru gararea și întreținerea mijloacelor aeroportuare necesare pentru creșterea siguranței și securității operațiunilor aeriene și deservire la sol a aeronavelor și pasagerilor; achiziția de echipamente, autovehicule și utilaje de aviație pentru controlul de securitate și întreținere aeroportuară.
Sălajul va avea al doilea heliport
Conducerea județului are alte planuri față de cele inițiale ale Departamentului pentru Situații de Urgență. Strategia lui Raed Arafat pentru cel dintâi heliport cu hangar din județ, inaugurat în 2019, la Jibou, era să deservească toată Regiunea Nord-Vest (Sălaj, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Bistrița-Năsăud). Proiectul era deja gata în 2016, dar fiindcă nu a fost prevăzut cu pistă de aterizare, nu a putut fi dat în folosinţă atunci. Consiliul Județean (CJ) Sălaj vrea acum heliport pe Spitalul Județean Zalău (SJZ), printr-o investiție proprie de 9 milioane de lei. În prezent, pacienții în stare gravă aduși cu elicopterul SMURD sunt preluați de o ambulanță de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sălaj și transferați la SJZ. “Timpii de reacție vor fi reduși și vom asigura un răspuns prompt în situații de urgențe medicale”, crede Dinu Iancu-Sălăjanu, șeful CJ Sălaj.
Miracolul transatlantic de la Satu Mare
Clujul “amenință” de multă vreme cu primul avion din SUA, însă micul aeroport cu trafic anual de 47.000 de pasageri a reușit foarte repede acest lucru. În toamnă, o aeronavă Boeing Dreamliner 787-9 a companiei LOT, cu 200 de pasageri veniți la inaugurarea unui lăcaș de cult, a aterizat pe Aeroportul Satu Mare (ASM). Un Dreamliner are nevoie de o pistă de 2,8 km doar dacă masa sa totală este aproape de greutatea maximă admisă pentru decolare, conform Boarding Pass. “Avionul a venit de la New York, fără escală. Am fost foarte stresați atunci, aeroportul trebuia închis pentru alte curse, iar un zbor de dinainte a întârziat, însă totul s-a încheiat cu bine. Pista noastră are 2,5 km lungime și 45 m lățime, mai lungă decât la Cluj. A trebuit să aducem o scară mobilă pentru debarcarea pasagerilor de acolo”, ne dezvăluie un angajat ASM.
Terminal modernizat la Târgu Mureș
Aeroportul Internațional Transilvania (AIT) Târgu Mureș va beneficia în următorii doi ani de sume consistente pentru modernizare, singurul proiect care nu a atras încă finanțare este extinderea pistei de aterizare – decolare.
Astfel, în 18 ianuarie 2022, Guvernul României și Consiliul Județean Mureș au semnat două contracte de finanțare cu nr. 133, respectiv 134 pentru modernizarea Aeroportului Internațional „Transilvania” Târgu Mureș. Finanțarea totală este în sumă de 149 milioane lei și este destinată următoarelor obiective de investiții: extinderea platformei de parcare aeronave până la suprafața de 8.000 de metri pătrați, extinderea terminalului de pasageri până la suprafața de 9.397 de metri pătrați, majorarea capacității de procesarea unui număr mare de pasageri pe fluxurile de plecări/ sosiri interne și internaționale, achiziționarea unui echipament de securitate aeroportuară modern și performant, construirea unei remize PSI și dotarea corespunzătoare a acesteia, maximizarea gradului de confort al pasagerilor în contextul siguranței și securității aeroportuare. Sunt proiecte mai vechi ale conducerii aeroportului târgumureșean care vor fi susținute acum din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, cu termen de finalizare 31 decembrie 2023.
”Prin finanțarea asigurată de Ministerul Transporturilor, Aeroportul din Târgu Mureș își va putea crește capacitatea și va îmbunătăți condițiile oferite pasagerilor”, a declarat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, sub autoritatea căruia se află aeroportul de la Vidrasău.
Via Guvernul României, Aeroportul va beneficia de un ajutor de stat de aproape 6 milioane de lei. Totodată, autoritatea județeană susține aeroportul și prin acordarea unui ajutor de stat în cuantum de 5.585.000 de lei, din care 3.600.000 de lei în vederea acoperirii deficitului de finanţare înregistrat la activitatea de exploatare și 1.985.000 de lei în vederea acoperirii deficitului de capital pentru finanţarea investiţiilor aferente activităţii aeroportuare. Totodată, consilierii județeni au aprobat sumele pentru finanţarea activităţilor neeconomice aeronautice pe anul 2022, în cuantum de 4.005.000 de lei, din care 3.400.000 de lei în vederea acoperirii deficitului de finanţare pentru activitatea de funcţionare și 605.000 de lei în vederea acoperirii deficitului de capital pentru finanţarea investiţiilor aferente activităţilor neeconomice.
În 2021, Aeroportul Transilvania a rulat un număr de 90.000 de pasageri, cifră influențată puternic de criza sanitară. Pentru anul în curs, prognoza este de aproape 177.000 de pasageri transportați, ceea ce va atrage și o creștere cu circa 24% a veniturilor totale față de anul precedent, până la 14,3 milioane de lei.
Estimarea numărului de călători are ca fundament reluarea unor curse de pe AIT, operate de compania aeriană low-cost WizzAir. De la final de februarie, au fost reluate cursele către Münich – Memmingen – FMM, cu o frecvență de două ori pe săptămână, din prima decadă a lunii martie au fost reintroduse cursele către Londra – Luton – LTN, cu aceeași frecvență – două zboruri pe săptămână, iar din 2 aprilie 2022, frecvenţa zborurilor către Budapesta – BUD va creşte la 5 curse pe săptămână.
“În continuare vă aşteptăm să zburaţi către frumosul oraş traversat de râul Ruhr – Dortmund – DTM. Vă aşteptăm de asemenea să ne călcaţi pragul în drumul către una din destinaţiile de vacanţă preferate de dumneavoastră. În acest an, pe lângă ‘Perla egipteană de pe ţărmul Mării Roşii’ – Hurghada şi capitala ‘Rivierei turceşti’ – Antalya aveţi posibilitatea de a zbura spre capitala insulei Creta din Grecia – Heraklion”, a mai anunţat Aeroportul Internaţional „Transilvania” Târgu Mureş.
200 milioane euro pentru aeroportul din Câmpia Turzii
Aeroportul militar concurează la investiții cu cele civile: un proiect cu finalizare în 2024 urmărește modernizarea Bazei 71 Aeriene. Wapo Services, Raed Focus Security Systems, Pyralis Services sunt companiile subcontractate de consorţiul care a câştigat contractul, format din Leviatan Design, Telekom, Ubitech Construcţii și Petrodesign. Investiţia presupune infrastructură şi construcţii noi (hangare, ateliere, clădiri administrative și cu funcţiuni complementare). “Noile tipuri de avioane intrate în dotarea armatei noastre, F-16, pot să realizeze misiuni specifice la mare distanță, însă vom achiziționa și aeronave de ultimă generație F-35”, a dezvăluit președintele României, Klaus Iohannis. Avioanele invizibile F-35 Lightning II sunt produse de Lockheed Martin și costă până la 90 de milioane de euro. După modernizare, noua pistă va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj C-5 Galaxy sau C-17, operate de aviația militară americană.
Ligia VORO, Dan BIRTA, Călin POENARU & Alex TOTH
(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)
