Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului, a analizat potențialul enorm pe care îl deține lemnul din păduri gestionate durabil pentru acțiune climatică, progres economic și dezvoltarea comunităților ce depind de această resursă. Evenimentul organizat de Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) a fost susținut de organizații academice și profesionale din domeniu.
Mihai Hapa, reprezentant al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS), militează pentru o exploatare mult mai intensă a pădurilor din țară. “Trebuie să ne manifestăm responsabilitate în legătură cu această resursă regenerabilă, atât ca silvicultori, cât și ca populație. Aveam 7 milioane ha de pădure în 2018, conform Eurostat. România exploatează doar 30% dintr-o creștere curentă de 60 milioane mc. În 2015 exploata 18 milioane mc dintr-o creștere de 40 milioane mc, sub media Europei, de 75%. Avem printre cele mai mari suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine din Europa. Lemnul de foc oferit pentru locuințele din România era de 6 milioane mc față de un necesar de 20 milioane mc. Utilizarea cazanelor pe biomasă va reprezenta o oportunitate foarte mare pentru viitoarele construcții de locuit colective cu consum redus de energie, o soluție viabilă pentru casele pasive. Este o oportunitate și pentru industrii, cu politici publice adecvate”, afirmă oficialul INCDS.
Biomasa, mai tare ca energia nucleară
“Biomasa are potențial pentru reducerea costurilor cu energia și decarbonizarea acestui sector. (…) Biomasa este resursa cea mai mare disponibilă în România, dar și cea mai neglijată, printr-o politică greșită, PNRR fiind un eșec în domeniu. Biomasa deține doar 3% din sectorul energetic din țară, unul dominat de hidrocentrale. Există resurse imense de crengi și coceni neutilizate. Lemnele și deșeurile reprezintă 39% din energia consumată de populație, 40% fiind combustibilii fosili. Ponderea consumului casnic din consumul energetic național (34%) nu se găsește în PNRR, deși eficiența energetică trebuie să se reflecte nu doar în industrie, ci la cel mai mare consumator, cel casnic, fiindcă 40% dintre români se încălzesc cu lemne”, atrage atenția Cătălin Dragostin, director executiv al companiei Energy Serv.
“Un sfert din populație se află în sărăcie energetică din cauza sistemelor de încălzire folosite, dar nu ne propunem nimic în rezolvarea acestei probleme. 33 milioane MWh de biomasă ar produce anual, în cogenerare, 6,8 milioane MW pe energie electrică și 27 milioane MW pe termică, peste capacitatea a trei grupuri nucleare. Investițiile estimate ar fi de 4 miliarde de euro pentru această cantitate din biomasă, față de 8 miliarde pentru două unități nucleare de la Cernavodă, care ar fi active doar din 2031.
Biomasa este combustibil local, are preț fix și nu există riscuri. Se reduc emisiile de carbon cu 1 miliard de euro pe an, față de unitățile nucleare care nu reduc nimic și nu au o energie curată. Prețul de piață la energia din biomasă (tocătură și bricheți) era de 20-23 euro/MWh, față de 81-128 euro la gazul natural. Înlocuirea lemnelor cu gazul este un nonsens economic: cresc emisiile cu 6-7 milioane tone CO2 pe an, ne costă peste 1 miliard de euro. Biomasa este un combustibil foarte valoros care trebuie utilizat numai în cogenerare, dacă se poate, numai pentru încălzire. România are o resursă de biomasă peste media UE și nu poate să o neglijeze, ci să o folosească la maximum”, spune Dragostin.
Dispar combustibilii fosili
Raul Radu, de la Institutul Marin Drăcea, a prezentat efectele asupra mediului. “La nivel european se va dubla folosirea biomasei ca sursă alternativă pentru produse și producerea de energie, cu reducerea folosirii gazelor naturale. Stocarea carbonului se face în biomasă pe picior, lemn mort, litieră, în sol, produse din lemn. Se va utiliza lemnul ca substituent al materialelor ce generează emisii ridicate de gaze (ciment, oțel) și al combustibililor fosili pentru producerea de energie. Consumul de lemn pentru încălzire însumează jumătate din recolta anuală, majoritatea gospodăriilor din mediul rural (85%) folosesc această sursă, incluzând resturile de exploatare și pierderile din prelucrare.
Cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră se datorează conversiilor terenurilor: 1 ha de pădure defrișat care își schimbă destinația anulează stocul de carbon al altor 100 ha de pădure. Am asistat la conversii ale suprafețelor de pădure în perioada 1980-2020: împăduriri 400 ha, defrișări 80 ha. Suprafețele despădurite provin din fenomenele climatice extreme, dar și lipsa investițiilor unde pădurea nu reușește să se regenereze suficient de repede. Pe termen scurt putem să reducem recolta de lemn, dar nu e sustenabil, iar pe termen mediu se prevede înlocuirea combustibililor fosili în producerea de energie și a materialelor cu emisii ridicate de CO2, cu stocarea acestuia în produse forestiere din lemn cu durată lungă de viață”, spune Radu.
Lemn în loc de beton și oțel
Cercetătorul Șerban Chivulescu militează pentru folosirea materialelor nontoxice, produse aproape de locul construcției. “Reziduurile lemnoase pot fi folosite în locul energiei fosile; clădirile din lemn cu mai multe etaje au stabilitate structurală, rezistență la foc și umezeală, prin noile tehnologii. Un apartament de 88 mp stochează 3,5 tone de CO2. Lemnul are un efect de substituție ridicat, se pot reduce efectele schimbărilor climatice. Greutatea casei din lemn este mai redusă decât a celei din cărămidă – consumă un sfert din energie și absoarbe CO2, nu îl generează. Lemnul trebuie să fie prelucrat mai eficient pentru produse ce stochează carbonul pe o perioadă mai lungă de timp.
România fabrica 4,8 milioane mc de produse din lemn în 1960, dar a ajuns la 12 milioane mc în 2020, conform FAOSTAT. Cheresteaua are o durată de viață de 35 de ani, panourile din lemn, de 25 de ani, cartonul, hârtia, de numai doi ani. Sectorul pădure-lemn deține o capacitate mare de a ne alinia la Pactul Verde European. Lemnul și produsele de lemn au emisii mai scăzute de gaz decât resursele fosile”, spune Chivulescu.
“Lemnul poate înlocui betonul în construcții, ambalajele din plastic, vâscoza înlocuiește combustibilii fosili. Avem 12 milioane tone de produse din lemn cu efect de substituție de 14 milioane CO2, deci fiecare tonă de cherestea reduce o tonă de carbon. Lemnul fixează carbonul, dar și substituie cimentul, ceea ce e excepțional pentru o economie care să se bazeze pe resurse bio”, spun experții din domeniu.
Lemnul de foc: cerere mare, ofertă mică
Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului (Prolemn), observă că prețurile de pornire la licitații la lemnul de foc au explodat, la finele anului trecut, deoarece volumul pus la bătaie de Regia Națională a Pădurilor (RNP) a fost la jumătate. “În consecință, creșterile de preț în țară au fost de 2,5 ori, la 120-140 euro/mc la rășinoase, față de 110 euro în Europa. De la 180 lei/mc, lemnul pe picior a ajuns să fie în România mai scump decât bușteanul pentru gatere din Europa. Volumul exploatat de Romsilva era de 2,2 milioane mc în 2021, majoritatea livrat populației. Romsilva avea multe ocoale silvice în reamenajare ca să corespundă standardelor de mediu. Pentru că RNP nu a putut să livreze la nivelul cererii, în urma blocării ocoalelor, prețurile au explodat atât pentru lemnul de foc, cât și pentru industrie – un impact economic devastator, cu implicații sociale foarte mari. Consumul de lemn nu poate să scadă pentru că este o resursă vitală, iar Ministerul Mediului nu a făcut o evaluare de impact când a dat ordinele de evaluare a amenajamentelor silvice”, a adăugat Tobescu.
(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)
