Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Plan strategic pentru valorificarea energetică a biomasei

Clusterul Green Energy, în calitate de partener al proiectului internațional AgroBioHeat a demarat elaborarea unui Plan strategic de valorificare energetică a agrobiomasei. În acest context, membrii clusterului au organizat în a doua jumătate a lunii februarie workshop-ul Planul strategic în domeniul biomasei agricole pentru a discuta principalele recomandări de politici ce urmează a fi cuprinse în Planul strategic AgroBioHeat.

Recomandările de politici care se vor regăsi în Planul strategic AgroBioHeat vizează mai multe direcții.

Prima recomandare a reprezentanților Clusterului Green Energy se referă la sprijinirea dezvoltării strategiilor locale de management al deșeurilor verzi, iar în acest sens trebuie avute în vedere aspecte de mediu care presupun: o gestionare eficientă a volumului mare de deșeuri verzi rezultate din întreținerea peisajului; curățarea parcurilor, a spațiilor publice verzi; curățarea albiilor râurilor; curățarea pășunilor; tăierea livezii; tăierea podgoriei, respectiv aspecte sociale: multe dintre activitățile principale care pot duce către o dezvoltare a gestionării deșeurilor verzi presupune crearea de locuri de muncă pentru forța de muncă locală, necalificată: colectarea sezonieră a deșeurilor lemnoase și agricole, manipularea lor la locul de depozitare, încărcarea materialului în centralele pe biomasă etc. și aspecte energetice: energie din surse disponibile local, stabilitate economică, energie ieftină.

A doua recomandare de politică este sprijinirea înființării de centre de stocare a biomasei, centre logistice de biomasă la nivel local/microregional. În acest context ar fi necesară înființarea unui centru unde reziduurile verzi recoltate/colectate pot fi transportate și biomasa ar putea fi depozitată și uscată, astfel încât fermierii, autoritățile publice să aibă posibilitatea de a depozita reziduurile rezultate din tăieri, membrii gospodăriilor să-și poată transporta deșeurile de grădină, tăieturile (lignocelulozice, biomasă solidă) la centrul logistic. De asemenea, aceste centre ar permite depozitarea separată pentru alt tip de agrobiomasă (dacă este cazul): coji de nuci, coji de floarea-soarelui, paie, țăruși de porumb etc.

Autorii recomandărilor susțin că aceste spații ar putea fi înființate la extremitatea/hotarul localității și într-o hală din proximitatea primăriei care să dispună de o curte spațioasă unde pot fi depozitate crengile și utilajele sau în vechi complexe CAP sau IAS părăsite/nefuncționale și care dispun de cele mai multe ori de plăci betonate/acoperișuri ce pot facilita depunerea biomasei lemnoase și agricole, cât și manipularea acestora.

A treia recomandare este de subvenționare a cultivării salciei energetice.

“Pe lângă faptul că reprezintă o sursă importantă pentru producerea de energie electrică şi termică, salcia, datorită caracteristicilor sale, are posibilitatea de a epura apele de la staţiile de epurare limitând astfel riscul de poluare a apelor freatice. De asemenea, poate soluţiona problema nămolurilor de la staţiile epurare. Acestea sunt utilizate cu succes în fertilizarea acestor plantaţii, rezolvând problema depozitării nămolurilor. Poate fi cultivată pe terenuri poluate cu metale grele sau cu conţinut ridicat de nitriţi sau nitraţi”, se arată în documentul pregătit de Clusterul Green Energy.

A patra recomandare vizează acordarea de sprijin pentru producerea și valorificarea biomasei agricole (reziduuri agricole: paie de grâu si alte culturi cum ar fi porumbul, rapița și floarea soarelui, soia, coceni de porumb, coji de nuci, coji de semințe de floarea soarelui). În această idee, reprezentanții clusterului consideră că ar trebui susținute companiile agricole și fermierii pentru dezvoltarea capacităților tehnice de recoltare, depozitare și valorificare logistică a agrobiomasei în scopuri energetice.

1 sat 1 MW

Următoarea recomandare, cu numărul cinci, se referă la acordarea de sprijin pentru dezvoltarea și implementarea conceptului de „1 sat 1 MW”

“Conceptul 1 sat 1 MW prevede următoarele: identificarea surselor de deșeuri lemnoase la nivel de localitate (deșeuri rezultate în urma tăierilor de copaci din păduri, deșeuri lemnoase din pășuni, zone verzi, livezi, grădini, parcuri, gospodarii etc.), colectarea biomasei lemnoase cu ajutorul persoanelor din grupurile vulnerabile (aspect social), cultivarea de salcie energetică cu scopul obținerii de biomasă lemnoasă, segmentul logisticii (măcinare, depozitare, transport), fabricarea de cazane, instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice cu cazan pe biomasă și racordarea utilizatorilor la acest sistem (în special clădiri publice)”, sună recomandarea.

Autorii consideră că localitățile au potențialul de a-și produce materia primă pentru încălzire și să devină autosustenabile din punct de vedere energetic, datorită cantității considerabile de deșeuri verzi de care dispun. Odată cu producerea biomasei la nivel local, pot fi dezvoltate investiții în sisteme de încălzire de capacități mici, până la 1 MW, fie în sisteme individuale de încălzire, fie în sisteme de termoficare la nivel micro (care conectează mai multe clădiri situate în proximitate).

Această recomandare ar putea fi pusă în practică prin promovarea unui program de subvenții pentru susținerea achiziției de cazane de biomasă cu eficiență energetică ridicată pentru gospodării și clădiri publice – extinderea programului de subvenții „Casa Verde” – „Casa Verde” pentru gospodăriile private.

Ar mai fi de menționat aici că sunt cel puțin 15 companii în România care produc astfel de cazane cu eficiență energetică ridicată, de circa 90%. Un exemplu prezentat în timpul workshop-ului sunt Serele Dalia din Valea Crișului, jud. Covasna, care sunt încălzite cu șase cazane BioSistem, cu o capacitate de 4MW și o eficiență de peste 85%, cazane produse de compania ERPÉK IND srl din Bodoc, jud. Covasna.

Platformă digitală, soluții, produse și servicii

Cea de-a șasea recomandare propune crearea unei platforme digitale pentru dezvoltarea pieței biocombustibililor și a soluțiilor de încălzire pe biomasă. Aceasta ar putea aduna în același loc producătorii de sisteme de încălzire cu agrobiomasă, furnizorii de combustibili pentru agrobiomasă, ESCO și instalatorii, precum și utilizatorii, dar ar putea oferi și o bază de date cu proiecte și sisteme de încălzire cu agrobiomasă.

Prin recomandarea de politică cu numărul 7 se solicită includerea soluțiilor de tip energie din biomasă agricolă și produse/servicii bazate pe biomasă agricolă în strategiile locale, regionale și naționale. În concret, aceste soluții ar trebui să se regăsească în Strategiile Grupurilor de Acțiune Locală, Strategiile Agențiilor de Dezvoltare Regională, Planul Național Strategic și/sau strategii de dezvoltare a sectorului agricol în responsabilitatea MADR, respectiv în Strategiile Agenției Naționale a Zonelor Montane. Includerea acestor soluții ar permite mai multă flexibilitate pentru pentru a se adapta la specificitățile locale și pentru a avea un răspuns orientat, consideră autorii recomandărilor.

Ultimele două recomandări se circumscriu nevoilor de informare, respectiv cooperare. Prin penultima recomandare de politică publică, reprezentanții clusterului amintesc de importanța acțiunilor de diseminare și de informare, transfer de cunoștințe, dezvoltarea capacităților, creșterea acceptanței sociale a energiei din biomasă agricolă. În acest sens, aceștia consideră că este nevoie de a organiza sistematic campanii de informare și conștientizare cu privire la oportunitățile și beneficiile producerii energiei din biomasă de origine agricolă.

De asemenea, în același context, trebuie sprijinite inițiativele, proiectele de conștientizare, educare – programe de tip ”soft” de educare, demonstrative, adresate factorilor interesați, în special în mediul rural, precum și derularea unor campanii de promovare, acțiuni comunitare de colectare-depozitare-tocare-utilizare biomasă în sisteme de încălzire eficiente.

Recomandarea cu numărul 9 se referă la susținerea cooperării la nivel internațional în vederea schimbului de experiențe, preluarea și adaptarea modelelor, a bunelor practici și a transferului de cunoștințe.

La workshop au participat reprezentanți din ministere, reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, agenții (APM, ANZM), Agenții de dezvoltare regională, Grupuri de Acțiune Locală, autorități locale, universități și instituții de cercetare, asociații profesionale, organizații sectoriale.

Date despre proiect

Acțiunile în cadrul proiectului AgroBioHeat se desfășoară în 6 țări din Europa (Grecia, Spania, Franța, România, Croația și Ucraina; 5 țări din UE + Ucraina) unde sunt prevăzute promovări extinse la nivel național, prin implicarea, alinierea intereselor și crearea de politici și condiții financiare și sociale care favorizează extinderea încălzirii bazate pe biomasa agricolă. În calitate de partener, Clusterul Green Energy, prezidat de Vajda Lajos, promovează și sensibilizează comunitățile locale pentru a adopta soluții și practici durabile în ceea ce privește problemele ecologice, gestionarea deșeurilor, și aspecte legate de producerea de energie din biomasă.

Foto: Lajos Vajda

(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

1 miliard de metri cubi pe an: Începe extracția de gaze naturale din Marea Neagră, un pas spre independența energetică

Articolul următor

În beneficiul Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă: USAMVBT și ASE, parteneri de studiu al biomasei

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share