Trei antreprenori din Cluj propun un sistem automatizat de stocare a bicicletelor care în Cehia a dus la o reducere cu 20% a traficului generat de mașini. Turnul de biciclete a fost prezentat la evenimentul Smart Mobility Cluj (SMC).
Business-ul demarat de Radu Opriș, Andreea Strugaru și Monica Sagmar se bazează pe dezvoltarea de soluții în jurul conceptului de free-flow (circulație și acces liber) în combinație cu folosirea celor mai noi tehnologii, așa cum este Bike Tower. Cei trei au înființat inițial compania Aluterm, transformată în Kadra și direcționată spre soluții tehnice integrate de inginerie și management al căilor de acces.
În Europa sunt încurajate tot mai mult mijloacele alternative de transport: se amenajează amenajat zeci de kilometri de piste pentru biciclete. Parcările automatizate destinate bicicletelor sunt ușor de administrat și aduc beneficii atât municipalităților, cât și locuitorilor orașelor, susțin antreprenorii clujeni.
Robotul care păzește bicicletele
Octavian Fanea, managerul Kadra, ne-a explicat conceptul Bike Tower. “Soluția pentru traficul de mașini din Cluj este, desigur, transportul de comun performant, dar și transportul alternativ, care poate fi cel cu bicicleta. Aici noi am venit cu o soluție verde: turnul pentru biciclete.
Față de alte sisteme, acesta îți permite să utilizezi bicicleta personală. Dacă vrei să faci o călătorie în centrul orașului sau într-o zonă aglomerată, campus studențesc, gară sau autogară, centru sportiv, Bike Tower îți permite să mergi cu bicicleta ta și să o lași în condiții de securitate maximă. La un rastel clasic, îți lași bicicleta, ți-o asiguri și atât.
Sistemul nostru este deservit de un robot: preluarea și livrarea bicicletei se fac automat, iar tu poți să îți lași bicicleta cu un bagaj pe ea. Când mergi în oraș cu bicicleta și ai făcut cumpărături, ai venit cu geantă de laptop sau cu echipament de sport, le lași acolo pe toate pentru că nimeni nu are acces, totul fiind perfect închis și securizat”, spune specialistul clujean.
Rutele alternative ale Clujului
“În România avem deja câteva municipalități care au în calcul acest sistem ca implementare, este însă o investiție care presupune licitație publică. Un modul de Bike Tower pe care îl montăm noi deservește 118 biciclete: o structură modernă, îmbrăcată în sticlă.
Dacă ne gândim că o bicicletă stă acolo 2-3 ore, rezultă un rulaj de câteva sute de astfel de vehicule pe zi. Astfel de turnuri s-ar preta de la Piața Unirii până la o mare clădire ca The Office, un campus universitar precum Complexul Hasdeu, gară, autogară, aeroport. Bike Tower facilitează, de fapt, utilizarea bicicletei.
Există și soluții de bike-sharing în mai multe orașe, este interes pentru această formă de transport. Sunt oameni pentru care bicicleta este o pasiune, ei investesc în bicicletă 2-3.000 de lei. Așa vii de acasă în zona ta de interes (mall, centru, job) și ți-o poți lăsa în condiții de securitate maximă, cu un mic bagaj”, arată Fanea.
Lecții de mobilitate de la cehi
“S-a demonstrat că încurajarea mersului cu bicicleta aduce o reducere a traficului de mașini. Bicicletele mai au și rute proprii, față de transportul în comun: o mai tai prin parc, mai mergi pe malul Someșului. Toate acestea sunt căi de acces care ar decongestiona căile principale din Cluj, acum destul de aglomerate.
Ce câștigi prin transportul alternativ este că oamenii ajung mai repede, fac mișcare, sport, iar centrul orașului nu se poluează atât de tare. În Cehia, localitățile care au introdus aceste turnuri au raportat o conversie a traficului de mașini în cel de biciclete de 20-25% după primul an de folosință.
Acolo s-au înmulțit bicicletele de bună calitate, a crescut cu 25% numărul utilizatorilor de căști și cu 28% cel al biciciștilor care folosesc lumini de noapte, benzi și veste reflectorizante. Pentru că aveau unde să le lase. Într-un orășel cu numai 10.000 de locuitori din Cehia primăria a comandat deja al doilea Bike Tower.
Pare foarte mult față de Cluj, care încă nu are încă nicio soluție de genul acesta. Totuși, sesizăm o preocupare a municipalității din Cluj-Napoca de a introduce astfel de soluții, ca și la București, Iași, Craiova, de altfel. Până la urmă toate orașele își doresc o soluție verde de trafic”, spune managerul Kadra.
Cum funcționează turnul de biciclete
Parcate într-un astfel de spațiu închis și securizat, bicicletele sunt protejate împotriva furtului și a condițiilor meteo nefavorabile. Parcarea verticală permite și depozitarea accesoriilor (scaun pentru copil, coș de cumpărături, cască de protecție, vestă reflectorizantă). Fiind complet automatizat, sistemul este disponibil non-stop. Finanțarea se poate realiza din fonduri UE.
Octavian Fanea, despre:
- Smart Mobility. Am avut avut deja întâlniri cu administrațiile locale din Cluj-Napoca, Timișoara, Satu Mare, București. Peste tot există preocupări pentru o mai bună gestionare pe domenii precum Smart Mobility sau Smart City. Administrațiile își doresc să aibă soluții inovative din partea mediului privat.
- Unitățile școlare. Există ferestre ce realizează o ventilare naturală a spațiului. Ele permit controlul geamurilor prin computer care gestionează mai multe incinte. Geamul se poate rabata inclusiv pe timpul nopții, pentru microventilare, atunci când aerul este mai rece, în condiții de securitate, fără să poată fi forțat de cineva.
- Spitale și clinici. Acces automat realizat fără atingere, pe baza unor senzori. Se pot instala și aplicații de acces pe telefonul mobil, dar tendința este de a nu atinge nimic. Spitale publice din Bistrița, Sighetu Marmației, Rădăuți, Botoșani au aplicat astfel de tehnologii la modernizarea blocului operator.
- Ansambluri rezidențiale. Se poate implementa accesul controlat pentru rezidenți și chiar vizitatori (cu card sau citirea numărului de înmatriculare), inclusiv cât li se permite accesul pe un loc de parcare. Pentru dezvoltatori poate însemna un business interesant prin fluxul de clienți, furnizori. Acum dezvoltatorii se gândesc doar la vânzarea imobilelor, cu timpul își vor rafina strategia.
- Aeroporturi. Culoare de sticlă, cu uși automate, gestionează unidirecțional traficul: doar dintr-o parte în alta a aerogării, fără posibilitatea de întoarcere și fără a traversa cu obiecte periculoase (protecție antitero). Ideea este a nu se amesteca oamenii verificați cu cei încă neverificați. O astfel de soluție, o alternativă și la criza de personal din acest sector, a fost instalată la Aeroportul Otopeni, vor urma și altele din țară. Alte soluții automatizate, cu scannere de metale și de greutate, permit intrarea persoanelor pe rând, identificarea biometrică.
- Parkinguri în stațiuni. Prin organizarea și monitorizarea acestora se pot dubla locurile de parcare, cu relansarea stațiunilor, a pârtiilor. În Austria, există autobuze, microbuze care opresc la fiecare pensiune. Ei au turiști pentru că oferă acces la aceste facilități.
- Complexe comerciale. Apar tot mai mult uși automate care la supermarketuri funcționează și ca uși de evacuare. În parkingurile de mall-uri soluția care funcționează pe bază de prezență tinde să fie înlocuită de cea pe bază de imagine: se face o fotografie a locului de parcare care arată dacă există un obstacol, inclusiv unul de tip autovehicul, iar rata de eroare scade până la 1 la 1.000.
- Iluminarea clădirilor. Luminatoarele montate în acoperiș oferă o lumină naturală, mult mai bună decât orice lumină artificială, chiar dacă tehnologia led a evoluat foarte mult. Dacă ai 10% din suprafața acoperișului iluminată natural, spațiul de locuit pentru oameni dinăuntru devine mult mai calitativ. Acesta aduce mai multă lumină decât o fereastră pentru că nu depinde de poziționarea clădirii.
- Parcarea inteligentă. Este o aplicație care funcționează pentru parcările orașului și ajută utilizatorul să vadă pe telefon unde găsește loc liber, planul tarifar de acolo, drumul până la parcare, pătrunderea în incintă, plata cu cardul și stocarea datelor pentru următoarea plată. Sistemul funcționează deja la Sibiu, de la finalul anului trecut, și se pretează și la parcările private.
Soluții inedite la Smart Mobility Cluj
SMC este cel mai mare proiect din România care se axează pe diseminarea către comunitate a tehnologiei și a conceptelor de mobilitate sustenabilă și reziliență prin dezvoltare urbană. Evenimentul s-a derulat pe spațiul dintre Cluj Arena și Sala Polivalentă. Acesta a cuprins expoziții de autovehicule electrice sau hibrid; soluții de mobilitate (biciclete, scutere, trotinete, karturi); prezentări de proiecte, produse și concepte de mobilitate sustenabilă; prezentări de elemente de sănătate și sport. Acesta abordează teme precum mobilitatea sustenabilă, calitatea vieții, autovehicule “verzi”, laboratorul comunității. Proiectul este inițiat de Transylvania Evolution și CREESC.
