Mai multe șantiere de modernizare a căii ferate sunt deschise astăzi în România. Nu sunt însă suficiente pentru a ne plia pe directivele europene de asigurare a unui transport ecologic, de a îmbunătăți conectivitatea Est-Vest și de a rula la viteze rezonabile, deoarece azi pe multe sectoare garniturile de tren se târăsc la propriu. Însă inițiative pentru a recupera decalajul față de Vest există. Cât de realiste sunt, vedeți mai jos.
Licitațiile pentru electrificarea căii ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor au fost deblocate după ce Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins sesizările depuse de Metroul SA. Compania ceruse extinderea limitei de depunere a ofertei, acceptarea experienței similare de proiectare a lucrărilor de metrou. Modernizarea liniei va dura trei ani. Se vor efectua modernizarea stațiilor (inclusiv halte de mișcare) și a clădirilor (inclusiv pasarele, tuneluri pietonale), ridicarea nivelului peroanelor, poduri și podețe, drenaje, terasamente îmbunătățite, facilități pentru persoanele cu dizabilități, panouri fonoabsorbante, soluții de reducere a zgomotului, modernizarea instalațiilor de electrificare. Durata proiectului este de 102 luni pentru fiecare contract: 6 luni proiectarea, 3 ani execuția lucrărilor, 60 luni garanția obiectivului. Loturile sunt Cluj-Napoca – Aghireș (1), Aghireş – Poieni (2), Poieni – Aleșd (3), Aleșd – Frontieră Ungaria (4). Sunt prevăzute viteze de 160 km/h la călători și 120 km/h la marfă. Valoarea estimată a contractelor este de 4,5 miliarde euro, fără TVA. Sursa de finanţare este asigurată prin PNRR.
Consorțiul format din Egis și Italrom a câștigat contractul pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic în vederea dezvoltării unor viteze de până la 160 km/h pe calea ferată de 119 km dintre localitățile Apahida (Cluj) și Ilva Mică (Bistrița-Năsăud). Licitația demarată de CFR Infrastructură a vizat subsecțiunea 1 a tronsonului Apahida – Suceava, oferta financiară fiind de 7 milioane de euro. Contractul prevede reducerea duratei de călătorie pe traseul Cluj – Suceava, îmbunătățirea condițiilor de călătorie, creșterea gradului de siguranță. Sursele de finanţare: fonduri UE – Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) și bugetul de stat. Consorțiul trebuie să finalizeze documentațiile în doi ani.
Asocierea TPF Inginerie, ISPCF, Baicons va elabora, cu 10 milioane euro, studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru modernizarea liniei ferate Coșlariu – Cluj-Napoca. CFR SA vrea ca între județele Alba și Cluj trenurile de călători să ruleze cu până la 160 km/h. Traseul se întinde pe 99 km. Durata prevăzută a contractului este de 23 de luni. Sursele de finanțare le reprezintă Fondul de Coeziune – MIE (85% din valoarea eligibilă), bugetul de stat (15%).
O linie de cale ferată cu viteze de peste 200 km/h care să conecteze Portul Constanța de Budapesta, propusă recent de Guvern, ar depăși capacitățile autorităților române, conform Asociației Pro Infrastructura (API). Ministerul Transporturilor propune un studiu de fezabilitate pentru prima cale ferată din țară care să dezvolte asemenea viteze.
Traseul imaginat este fie unul de 17 miliarde euro, pe ruta București – Sibiu – Cluj – Oradea, fie o linie hibridă (160 km/h – 200 km/h plus), via Brașov – Sighișoara – Cluj. Ultima ar include secțiuni din cele care urmează să fie reabilitate în actualele contracte de execuție. “Calea ferată este la limita supraviețuirii: 75% scadentă la reparații capitale. Vitezele de circulație sunt la jumătate față de 1995. Marfa se târăște cu 17 km/h, călătorii, cu 50 km/h”, atenționează API. România se obligă ca, până în 2026, să crească traficul de călători și de marfă cu 25%. Primul traseu este pe Valea Oltului prin Sibiu, Cluj, Oradea (590 km). Al doilea este unul hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad, prin CEF și POIM, sau Cluj – Episcopia Bihor, prin PNRR). Acesta ar fi combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h. Traversarea montană s-ar realiza pe o cale ferată convențională (Câmpina – Predeal – Brașov). Este propus un studiu de fezabilitate de 142 milioane euro.
(Publicat în ediția print TB 109, mai/iunie 2022)
