Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Bruxelles – Săptămâna Regiunilor. Transilvania vrea reprezentanță în “capitala” Europei

Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) a organizat o prezentare a Ardealului de Nord la Bruxelles, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor (EURW).
Oficialii din Transilvania au venit să prezinte regiunea în capitala Europei | Foto: MIPE

Transilvania de Nord și-a propus să fie reprezentată direct în locul unde se iau deciziile europene majore și de unde vin banii pentru proiectele majore din țară.

Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) a organizat o prezentare a Ardealului de Nord la Bruxelles, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor (EWRC). “Este prima noastră prezentare de acest fel de la Bruxelles. Intenția este de a ne înființa o reprezentanță, pentru a fi mai aproape de locul unde se iau deciziile la nivelul UE, așa cum Agenția Nord-Est a reușit. Așa vom reprezenta mai bine interesele Regiunii Nord-Vest (RNV), vom organiza acțiuni de lobby”, spune Ovidiu Mărginean, expert în comunicare al ADRNV.

La workshop-ul “Transylvania 4.0. Perspective regionale în imaginea de ansamblu a Europei digitale” au participat nu numai șefi de instituții diriguitori de fonduri UE pe plan național, regional sau local, ci și universități cu proiecte în domeniu sau reprezentanți ai organizațiilor și companiilor implicate în sectorul tehnologiei, precum Transilvania IT Cluster – Bianca Muntean, NTT DATA Romania – Maria Metz.

Boloș: “Pornim foarte de jos în Europa”

“Există noi oportunități, la nivel european, pentru ca digitalizarea să se concretizeze în România, să conecteze localități și să dezvolte economia. Este nevoie să implementăm tot mai mult deprinderile digitale, să avem în țara noastră o infrastructură digitală solidă deoarece aceasta va genera investiții și va aduce forță de muncă”, a subliniat ambasadorul României la Bruxelles, Iulia-Raluca Matei.

“Transformarea digitală trebuie să se facă într-un ritm mult mai rapid în România. Stăm foarte slab, față de restul Europei, în privința indicelui economiei și societății digitale. Recomandările primite de la nivel european au pornit de la nivelul redus al cercetării, sistemul nefuncțional, capacitatea redusă de inovare în economie, finanțarea publică deficitară, investițiile private reduse.

Pornind de la aceste recomandări, ne-am fixat ținte în privința economiei digitale pentru care am alocat resurse substanțiale prin politica de coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mizând pe complementaritatea dintre cele două mecanisme financiare.

Ca ministru al informațiilor, am contribuit la înființarea Cloud-ului guvernamental (va reuni, într-o arhitectură informatică sigură și consolidată, instituțiile administrației publice centrale, n. red.). Este un proiect pentru care s-au alocat 500 de milioane de euro, cel mai mare în domeniu de care știu în România”, a spus Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Cloud regional la Cluj

“La nivelul RNV, apreciez înființarea Transilvania Digital Innovation Hub, un important proiect pentru crearea de sinergii între autoritățile locale, companii în vederea creșterii deprinderilor digitale în administrație și la întreprinderile mici și mijlocii. Am discutat cu primarul Emil Boc despre inițiativa de a înființa un Cloud regional.

Sper ca proiectul să fie implementat, pentru că va contribui la interoperabilitatea bazelor de date și va fi un atu important pentru RNV”, a menționat Boloș. Costul acestui proiect poate ajunge până la 10 milioane de euro, după cum ne-a mărturisit edilul Clujului.

El a prezentat, la Reprezentanța României la Bruxelles, eforturile, reușitele și provocările Clujului în aceste domenii. Boc a subliniat importanța autorităților locale și a ecosistemelor de inovare în transformarea digitală pe care o trăim și a susținerii de la nivel european în această direcție de dezvoltare.

“Cluj-Napoca reprezintă un model de bune practici la nivel european în ceea ce privește abordarea legată de digitalizare, inovare și dezvoltarea de ecosisteme, respectiv în utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltare sustenabilă. Atenția noastră trebuie să se îndrepte în mod special spre a fi incluzivi, spre a nu crește și mai tare disparitățile între oameni pe măsură ce era digitalizării avansează.

Nu ești inovativ dacă nu ești incluziv. Reiterez rolul cheie al universităților, care alături de mediul privat, sectorul civic și organizațiile nonguvernamentale, în special structuri precum clusterele și Digital Innovation Hubs, pot susține o transformare digitală justă, echilibrată și sustenabilă”, a rezumat Boc.

“Trebuie să inversăm tendințele demografice”

„Felicit ADRNV pentru organizarea acestui workshop, extrem de important pentru împărtășirea cât mai eficientă a experiențelor, bunelor practici de la nivel național, regional, local. Săptămâna aceasta, mai mult decât de obicei, vorbim despre politica de coeziune, tranziția verde și digitală. Politica de coeziune este o expresie a solidarităţii europene.

Fondurile structurale europene au devenit principalul instrument menit să reducă decalajele teritoriale și, în special, să rezolve problema regiunilor mai puțin dezvoltate. Politica de coeziune poate contribui la provocările legate de migranții care fug de război, poate răspunde problemelor legate de capacitățile de depozitare a cerealelor din port.

În Parlamentul European și în Comitetul Regiunilor există o preocupare constantă cu privire la exodul de creiere și schimbările demografice, un fenomen care afectează România și multe țări din Europa de Est. Am avut un raport prin care am cerut ca politica de coeziune să fie folosită mai bine pentru a inversa tendințele demografice negative.

Este timpul să privim spre viitor, să vorbim despre programele UE pentru 2021-2027 și, cu siguranță, sub conducerea ministrului Boloș, România va putea absorbi și cheltui mai mulți bani din Politica de Coeziune”, a semnalat europarlamentarul Daniel Buda.

“Vreau să salut programele operaționale semnate la Alba Iulia care vor contribui la dezvoltarea României. Astăzi este vorba și de digitalizare. Oportunitățile de transformare digitală au un impact important asupra coeziunii dintre regiunile și orașele UE. Cluj-Napoca este un exemplu pozitiv de transformare digitală: în administrația publică, în transportul public. Europa trece prin diverse provocări, războiul din Ucraina, pandemia, securitatea alimentară.

Toate afectează teritoriul UE și riscă să exacerbeze disparitățile existente. EURW reprezintă ocazia perfectă pentru a reflecta asupra modului în care putem transforma provocările în oportunități. Orașele și regiunile sunt inima proiectului european – autoritățile locale cunosc problemele cu care se confruntă comunitățile. Politicile europene trebuie să vină de la nivel local”, consideră oficialul clujean de la Bruxelles.

Pescari de fonduri europene

Din mediul academic clujean au participat Daniela Popescu – prorector al Universității Tehnice (UTCN), Christian Săcărea – prorector al Universității Babeș-Bolyai (UBB), iar din administrația locală din RNV, Manuela Fedorca – primarul orașului Negrești-Oaș (județul Satu Mare). UTCN a pornit un proiect comun de digitalizare împreună cu UBB, bazat pe inteligența artificială, a descoperirilor arheologice de la Sarmizegetusa Regia, accesibil publicului în muzeele din regiune.

Alte inițiative ale UTCN se referă la o aplicație ce poate reduce munca fizică în industriile automotive, aeronautică, manufacturieră și de apărare, un simulator de învățare pentru sisteme industriale cu comandă numerică. “Recunoaștem că ne-am transformat adevărați pescari de fonduri UE, fără de care ne-ar fi foarte greu să ne concretizăm proiectele.

Una dintre activitățile noastre este să ne uităm zilnic la ce apeluri de proiecte au mai apărut, ce bani putem să mai luăm pentru a ne dezvolta infrastructura de educație și cercetare. Pentru proiectul Sarmizegetusa am apelat la fonduri norvegiene, pentru altele, din fondurile pentru competitivitate, iar pe fonduri structurale avem proiecte de 33 de milioane de euro”, a detaliat prorectorul UTCN.

Negrești-Oaș, orașul digital

Localitatea sătmăreană a concretizat inițiative care implică tehnologia: comunicare digitală cu cetățenii, servicii de plată online a taxelor locale, sistem de colectare a deșeurilor cu supraveghere permanentă, internet Wi-Fi gratuit în locuri publice, 700 de echipamente IT livrate unităților școlare. Alte proiecte vizează instalarea unui sistem inteligent de iluminat public de 4 milioane de euro, instalarea a 36 de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice, monitorizarea de la distanță a rețelelor de gaze naturale, arhivarea digitală.

“Am creat o expoziție digitală permanentă cu patrimoniul din zonă. Avem în vedere o aplicație destinată turiștilor, cu simularea unei nunți tradiționale cu ajutorul tehnologiei high-end, asemănătoare celei folosite în Muzeul Cooper Hewitt, din New York”, conform reprezentanților primăriei.

Ținte propuse: guvernarea electronică, tranziția digitală

“Tranziția digitală a devenit o parte influentă a vieții noastre de zi cu zi, ceea ce are un impact și asupra mediului de afaceri și face ca autoritățile publice și societățile să fie din ce în ce mai sensibile la adoptarea serviciilor digitale. Guvernarea electronică pare să ne apropie mai mult în momente de nevoie, îmbunătățind eficiența și capacitatea de reacție a autorităților publice, consolidând în mod continuu încrederea cetățenilor.

Panelul nostru de la Bruxelles a adoptat o abordare multistrat de sus în jos a atelierului, prezentând tranziția digitală în toate etapele, pornind de la nivelul european și îndreptându-se spre dimensiunea națională din România. Atelierul a creat un spațiu de reflecție cu specialiști din diferite domenii de expertiză, oferind experiențe inspirate specifice și bune practici pentru nivelul local, regional și național în ceea ce privește tranziția digitală”, a rezumat ADRNV.

Regiunea Nord-Vest

  • Județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj, Satu Mare
  • 34.000 kmp
  • 2,6 milioane locuitori
  • 38 orașe
  • 4 aeroporturi
  • 15 universități
  • 10 situri UNESCO
  • 89 muzee și colecții
  • 80.000 companii active
  • 1,1 milioane angajați
  • 6 miliarde euro exporturi

 

Călin POENARU, Bruxelles

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior
Podgoria Silvaniei din Șimleu și beciurile din Vârșolț au fost cuprinse într-un traseu al vinului promovat de Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Zalău

Beciurile din Țara Silvaniei, integrate într-un circuit turistic

Articolul următor
Consecințele actualei urgențe climatice, pandemiei, războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale ratelor record ale inflației, declanșate de creșterea prețurilor la alimente și energie, fac ca întărirea coeziunii ca valoare fundamentală a UE să fie mai presantă ca niciodată, potrivit Cohesion Alliance. 

Primarul Clujului, cooptat în Alianța pentru Coeziune din UE

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share