Șansa Clujului și a României deopotrivă de a urca salariile și calitatea vieții o reprezintă tinerii talentați, inventivi, axați pe tehnologie, care să fie angrenați în proiecte inovative finanțate la nivel european sau de către mediul privat.
Aceasta este concluzia participanților la sesiunea “România digitală. Cum facem din digitalizare un serviciu public?”, din cadrul suitei de conferințe Cluj Innovation Days (CID), aflată la aniversarea unui deceniu de existență.
Emil Boc, primar Cluj-Napoca:
- Avantajul competitiv al orașului nostru îl reprezintă universitățile. Noua economie este cea a cunoașterii, nu cea bazată pe combustibilii fosili care, mai devreme sau mai târziu, se vor termina. Criza energetică grăbește trecerea la Green Deal, să nu uităm că soarele ne dă de 5.000 de ori mai multă energie decât are nevoie planeta noastră. Mina de aur a orașului o reprezintă universitățile clujene care dau nucleul său de forță.
- Orașul s-a reorientat de la o economie axată pe industria grea, din perioada comunistă, cu Combinatul de Utilaj Greu, la una centrată resursele de talent pe care Clujul le are. Aceste talente aduc bani, slujbe bine plătite și o calitate mai bună a vieții în oraș.
- Am venit, la Cluj, cu politici publice care să susțină IT-ul și inovarea, prin reducerea la jumătate a taxelor pentru clădirile verzi, reconversia unor fabrici în mari hub-uri de inovare și IT. Nu am vrut să fie câte un mall în fiecare colț al orașului. La un moment dat aveam pe masă șapte proiecte de mall-uri, în perioada 2004-2015. Am zis, gata sunt suficiente două pentru început, hai să construim clădiri verzi care să aducă resursă umană la Cluj! Degeaba sunt multe mall-uri dacă oamenii nu au bani.
- Avem peste 4 milioane de români duși din țară; vedeți cât suferim, constatăm că ne lipsește cel care trebuie să ne pună gresia în baie, să monteze o priză sau personalul din sănătate. Ne-am propus să menținem cât mai mulți oameni acasă și să îi aducem înapoi pe cei care au plecat – asta e cheia dezvoltării României pentru următorii ani. Nu banii aduc talentele la Cluj, ci talentele aduc banii.
- Universitățile clujene nu se rezumă doar la predare, au și dimensiunile de cercetare, de implicare în societate. De aceea le sprijinim proiectele: UMF – extinderea sediului de pe strada Ion Marinescu, proiectul nou de cercetare de pe str. V. Babeș, proiectul pe studiul cancerului pe care îl avem în Borhanci, UTCN – uriașul proiect de importanță națională și europeană pe inteligența artificială pe care l-a câștigat și care merge mai departe, UBB – InfoBioNano4Health pe care îl vom face în Lomb, USAMV – o grămadă de alte proiecte în multe alte zone ale orașului.
- Dezvoltăm un cartier nou, de 20.000 de persoane, un oraș în oraș, de dimensiunea Mănășturului, pe 236 ha, în zona Sopor. Avem proiecte noi de mobilitate din Zona Metropolitană Cluj (ZMC), pentru Clujul anilor 2050, suntem conștienți că nu putem rămâne administrativ în interiorul orașului. Printre proiectele din ZMC se numără trenul și centura metropolitane, metroul, transportul public, culoarul Someșului, pasajele Tăietura Turcului și Calea Baciului, conexiunea la Autostrada Transilvania, SRU. Toate pentru ca tinerii să rămână aici. Nu să meargă la festival la Tomorrowland, în Belgia, ci la Untold, la Cluj.
- S-au creat premisele să trecem de la “fabricat în Cluj” la “inventat în Cluj”, să punem pe alții, din alte țări, să lucreze pentru noi. Pentru mine exemplele de inspirație sunt Silicon Valley – bazat pe Universitatea Stanford, și Boston – în jurul Universității Harvard. Acolo oameni de la medicină, informatică, drept stau împreună într-o cofetărie sau cafenea, în jurul unui computer, idei care apoi se transformă în unicorni (startup-uri cu o valoare de cel puțin 1 miliard de euro, n. red.). Clujul are acest “vibe” și încercăm să mergem pe linia asta. Până la urmă Airbnb a fost inventat de studenți care nu găseau cazare la hotel la o conferință în San Francisco, iar atunci au dat ei în chirie o cameră; Netflix, dintr-o amendă plătită pentru că unii tineri nu au returnat la timp caseta video și apoi au făcut propriul lor sistem de abonament; IBM a fost creat într-un garaj.
- Am vorbit cu comisarul european pentru inovare, Mariya Gabriel, ca universitățile să primească resurse financiare de la UE în vederea înființării de incubatoare pentru startup-uri studențești, cu mentorat de la profesorul universitar, cu idei inovative și să creeze acel ciclu de inovare. Noi am înființat un fond public și privat de inovare și experiment la Cluj, prin care tinerii inovativi, de 18-26 de ani, pe care nimeni nu îi bagă în seamă, să poată fi finanțați cu până la 50.000 de euro, iar ulterior firmele să îi contacteze.
Daniela Popescu, prorector Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca:
- Avem o cerere tot mai mare de ingineri – în tehnologia informației, construcții, electrică, robotică, de arhitecți, datorită legăturii noastre strânse cu mediul economic. Ne modificăm frecvent planuri de învățământ la nivel de licență, doctorat, bachelor, în funcție de nevoile firmelor, avem masterate în parteneriat cu companii mari. Am creat Centrul Universitar Nord Baia Mare, extensii la Alba Iulia, Bistrița. Zalău, Satu Mare.
- Am intrat în mai multe rețele de universități; suntem incluși într-un grup de lucru pentru elaborarea de strategii ale Comisiei Europene în digitalizare. Suntem prezenți în Clusterul de Educație C-EDU, unde sunt implicate toate universitățile din Cluj, administrația locală, companii și unde putem dezvolta împreună proiecte frumoase.
- Avem proiecte pe fonduri europene de 34 de milioane de euro, multe pe componenta de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI). Jumătate dintre ele sunt realizate în parteneriat cu companiile, care învață să aplice tehnologia pe noi linii de producție.
- Recent am încheiat un contract cu concernul american Lockheed Martin, cea mai mare companie de produse și servicii militare la nivel mondial, deocamdată pe un an.
- Vom ridica Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială, de 16 milioane de euro, care va crea 460 de locuri de muncă pentru ingineri. Lucrăm și la elaborarea strategiei naționale pentru AI.
- Sunt multe lucruri de făcut pentru a deveni un pol de putere la Cluj, încă nu avem bani pentru toate proiectele – de aceea trebuie să îi luăm din alte părți: să promovăm mai multe femei în poziții de conducere, să ne orientăm spre zona rurală.
Anca Buzoianu, rector Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj:
- Cercetarea este motorul care duce înainte o universitatea dacă vrea să conteze internațional. Avem azi două centre de cercetare utilate la nivelul celor mari din lume. Am avut dificultăți serioase să găsim cercetători tineri, dedicați; la noi pe primul loc se pune îngrijirea pacienților, apoi activitatea didactică, deci cercetarea era foarte greu să o facem noi singuri. Mulți dintre tinerii noștri care lucrau în străinătate s-au întors și ne-au ajutat foarte mult. Am crescut exponențial rezultatele cercetării, iar UMF plătește acum taxa publicării în revistele de specialitate pentru cele mai bune articole, de ordinul miilor de euro. Am început cu 1.000 de euro, am ajuns la 2.000, și suntem universitatea cu cea mai bună cercetare din țară.
- Pătrunzând în consorțiul NeurotechEU putem să valorificăm această șansă de a fi alături de marile universități de profil ale Europei. Participarea în consorțiu este un plus pentru că ai șanse mari să câștigi proiecte importante, până la beneficii pentru profesori, studenți și cercetători. Dacă avem noroc, probabil că la următoarea competiție va putea fi finanțat un Institut de Neuroștiințe la Cluj.
- UMF Iuliu Hațieganu a devenit Micul Paris al Clujului; de la 15 studenți francofoni avem acum 3.200, explozia fiind după intrarea României în UE. Calitatea pregătirii de la noi este tot mai validată; am ajuns la o concurență de 11 pe loc, anul trecut 17 pe loc.
- Ne-au intrat 15 milioane de euro prin proiectele europene derulate. În pandemie, valoarea serviciilor pe care le-am prestat a crescut cu 300%. Astfel, am schimbat ideea că universitățile doar mănâncă bani, iată că aducem finanțare.
- Sper ca în 10 ani de-acum înainte să fie funcționale cele două mari centre de cercetare pe care noi ni le-am propus, să se materializeze Centrul Integrat de Transplant, Spitalul Regional de Urgență (SRU). Populația Clujului merită să aibă cele mai bune servicii de sănătate.
Sabin Sărmaș, președinte Comisia IT – Parlamentul României:
- Conferința Plenipotențiarilor (PP-22) ITU, recent finalizată la București, a însemnat sosirea a 4.000 de participanți, din 187 de state, una care a făcut din România capitala mondială a digitalizării. Pentru țara noastră, ușa lumii întregi e deschisă, primul pas e făcut. Depinde de noi ce facem în viitor cu această mină de aur pe care ne-am așezat, de cum o să folosim oportunitățile create.
- Este bine ca nu numai universitățile să iasă din turnul lor de fildeș, bazat doar pe cercetare pură – iată că unele au început să o facă – ci și parlamentarii.
- Am realizat un grup de lucru pentru strategia națională de digitalizare. Vrem să avem mai mulți studenți implicați în RDI, dar și profesori mai bine plătiți în universități axați pe această direcție.
Andrei Kelemen, director executiv Clusterul IT Cluj
- Când am creat această asociere, acum 10 ani, companiile se priveau ca pe niște concurenți. Am reușit să le punem la aceeași masă cu autoritățile, cu universități precum UTCN sau UBB. Despre cercetare se vorbea atunci doar în universități, deloc despre inovare. Acum Clujul este menționat tot mai mult în Europa.
- Ideile pe care ne-am axat strategia au fost crearea Cluj Innovation City, acel oraș al inovării, dar și alăturarea în cadrul Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative a unor tineri din mai multe domenii care să creeze oportunități pentru Cluj. Acolo s-au adus echipamente de ultimă generație care pot fi folosite de cei care vor să contribuie astfel la viața economică a orașulului.
CITC organizează evenimentul CID, în perioada 17-27 octombrie, la Hotelul Grand Italia. Conferințele se derulează atât în format fizic, cât și online. La ediția aniversară se alătură agendei invitaţi şi specialişti de renume, din țară și din străinătate, care au contribuit la susţinerea inovaţiei şi sunt printre cei care setează tonul schimbărilor care urmează.
Printre vorbitori se mai numără Daniela Rus – director of MIT Computer Science and Artificial Intelligence, reprezentanți ai companiilor Bosch, Accenture, Banca Transilvania, Alfa Software, Digitalio, Synaptiq, Rombat, dar și ai unor consorții europene sau regionale sau universități din București, Timișoara, Cluj-Napoca și Craiova.
