2.000 de funcționari publici vor fi pregătiți pentru a deveni specialiști în dezvoltare durabilă, în diferite domenii.
“Pregătim o meserie nouă în România: expert în dezvoltarea durabilă. Organizăm un astfel de curs postuniversitar, prima generație va avea 150 de absolvenți din instituțiile de stat, naționale și locale, dar vrem să ajungem la 2.000 de astfel de specialiști. Sunt nouă universități din țară prinse într-un consorțiu de dezvoltare durabilă, la Cluj a intrat în parteneriat cu noi Universitatea Babeș-Bolyai.
Acești funcționari publici vor avea o stabilitate mai mare decât miniștrii, care se mai schimbă; vor avea misiunea să aplice aceste principii, în diverse specialități. Cei din instituțiile statului, indiferent la cel nivel, sunt chemați să schimbe părerea încetățenită că acestea sunt birocratice”, a declarat, la Cluj, Laszlo Borbely, șeful Departamentului de Dezvoltare Durabilă (DDD) din Guvernul României.
Recomandă un ghid al sustenabilității
Printre instrumentele create de DDD se mai numără un centru de excelență care să furnizeze studii și expertize de profil Guvernului, elaborarea unui cod al sustenabilității, strategii de economie circulară, dar și o platformă – agregator de date (furnizate de Eurostat) care să permită comparația progreselor realizate de diverse țări din UE în privința dezvoltării durabile. “Inclusiv această cravată pe care o port este realizată pe principii sustenabile”, a dezvăluit Borbely.
“Egalitatea socială, creșterea economică și protecția mediului sunt piloni de bază ai unei strategii de dezvoltare durabilă. Această strategie trebuie însă să își găsească finalitatea într-un manual de utilizare care să stabilească un cadru corect pentru reziliență, eradicarea sărăciei, eliminarea conflictelor din viața cotidiană”, a spus subprefectul Clujului Istvan Tasnadi.
Clujul vrea salarii mari
“Dacă nu încercăm să aducem acasă cei 4 milioane de români plecați în toate colțurile lumii, nu vom reuși să ne dezvoltăm; resursa umană este mai prețioasă decât tot petrolul sau aurul. Doar atunci vom avea o creștere a produsului intern brut care să fie comparabil cu alte țări europene. Noi încercăm să ținem tinerii aici, în Zona Metropolitană Cluj (ZMC), prin inovarea și cercetarea furnizate de universități, care să aducă salarii mari și să ridice calitatea vieții.
Iată că, în timp ce România se depopulează, ZMC crește, iar Floreștiul a ajuns de la 8.000 la 70.000 de locuitori. Nimeni nu a reușit să limiteze exodul tinerilor prin metode administrative, a încercat India să impună returnarea taxelor școlare celor care părăseau țara, însă fără succes. Cu atât mai puțin este posibil în UE, unde există libera circulație a persoanelor”, crede edilul clujean Emil Boc.
Centre de cercetare la foc automat
Strategia Clujului se bazează pe trecerea de la industria grea – pe care se axa mai demult orașul – la inovare, tehnologia informației, internetul de mare viteză introducerea rețelelor 5G, spune primarul. Municipalitatea va sprijini proiectele mediului academic: centru de cercetare a cancerului (Universitatea de Medicină și Farmacie), cercetarea în agricultură (Universitatea de Științe Agricole), centru de inteligență artificială (Universitatea Tehnică), Science Campus (UBB).
Printre vorbitori s-au mai numărat Ștefania Deak, Alexandra Cucoș – DDD, Mihaela Marin, Cristian Iordache, Gabriela Ciulacu Bițan – SIPOCA, Mirel Palada – Asociația pentru Dezvoltare Antreprenorială Oltenia, Ioana Voinescu – BCR.
La Cluj-Napoca a avut loc prima dezbatere regională despre Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României (SNDDR). Aceasta a fost organizată de către DDD, în cadrul proiectului „România durabilă – dezvoltarea cadrului strategic și instituțional pentru implementarea SNDDR 2030”.
Elementul central al conferinței a fost prezentarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea SNDDR 2030, realizat de către Secretariatul General al Guvernului prin DDD. SNDDR a fost realizat după multiple consultări cu reprezentanți ai instituțiilor publice, cu reprezentanți din mediul academic, institute naționale de cercetare–dezvoltare, mediul de afaceri, organizații de tineret, societatea civilă și reprezentanți ai partenerilor sociali.
Obiectivele SNDDR:
- Fără sărăcie
- Foamete zero
- Sănătate și bunăstare
- Educație de calitate
- Egalitate de gen
- Apă curată și sanitație
- Energie curată și la prețuri accesibile
- Muncă decentă și creștere economică
- Industrie, inovație și infrastructură
- Inegalități reduse
- Orașe și comunități durabile
- Consum și producție responsabile
- Acțiune climatică
- Viață acvatică
- Viață terestră
- Pace, justiție și instituții eficiente
- Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
Sursa: DDD
