Șeful Serviciului relații publice din Consiliul Județean a arătat că, în ultimul exercițiu financiar european, Clujul a atras cele mai multe fonduri UE din România.
“Când vine vorba despre Cluj, așteptările sunt mari, dar trebuie să remarc reușitele colegilor mei din Transilvania în atragerea fondurilor europene. În precedentele două exerciții financiare, suma atrasă de CJ Cluj este de circa 1 miliard de euro, una semnificativă. Cifrele date publicității de ministerul de resort confirmă faptul că și în ultimul exercițiu financiar, CJ a reușit să fie pe locul 1 în țară la atragerea de fonduri UE.
Sistemul de management integrat al deșeurilor este o problemă spinoasă, care a fost rezolvată în anumite județe, chiar și în județul Cluj a necesitat efort. Este un proiect mare, cu o valoare de 467 de milioane de lei, finanțarea fiind asigurată pe POIM. Este doilea SMID din România, după cel din București, realizarea lui a durat circa 10 ani și nu a fost deloc ușor. La Cluj am reușit acest lucru, deci este o problemă istorică, definitiv rezolvată.
Am reușit să rezolvăm atât construcția acelui centru, cu celulă de depozitare, zonă tehnică, cu stații de sortare și de tratare mecono-biologică, de transfer. Este un drum încheiat, avem operatori de salubritate desemnați care și-au început mandatul. Am dus discuția la un cu totul alt nivel, în sensul că avem un studiu de fezabilitate referitor la neutralizarea levigatului și la cogenerare. Încercăm o stație de dezintegrare moleculară, adică ne propunem să valorificăm ceea ce alții consideră a fi gunoaie, deci să producem energie electrică din acestea.
Proiectele sunt numeroase, m-aș referi la două de infrastructură rutieră, ambele finanțate prin POR. Este vorba despre Drumul Apusenilor (25 km) care încearcă să interconecteze localitățile din Cluj și Bihor la rețeaua transeuropeană de transport, o zonă, Munții Apuseni, extrem de pitorească și mai ales despre dezvoltarea turistică a trei județe, inclusiv Alba. Suntem la un stadiu de realizare de 90% și ne apropiem cu pași foarte mare de finalizare.
Avem un alt proiect de drum important pentru regiune, revigorarea turismului din Cluj și Bihor, Drumul Bistriței care leagă localități din Sălaj, Cluj și Bistrița-Năsăud. Sunt două sectoare, unul de 31 km, altul de 41 km, primul finalizat și recepționat cu un avans de șase luni față de termenii contractuali, al doilea, în lucru, dar care se prezintă destul de bine.
Unul dintre cela mai importante proiecte ale noastre este din domeniul medical, Centrul Integrat de Transplant, unul matur, în plină derulare. Avem deja autorizație de construire și am avansat până în etapa licitației pentru execuție, cu patru oferte pe care le analizăm, Sperăm ca în martie cel târziu să avem un constructor care să intre în șantier.
Acest obiectiv este important pentru că nu există nici în România, nici în Europa de Sud-est, un centru care va realiza la Cluj transplanturi de cord, hepatic, renal și pulmonar. Va fi realizat pe 1,7 ha, în zona medicală a Clujului. Suma este de 466 milioane de lei, plus taxa pe valoarea adăugată, intenția fiind de a-l realiza pe PNRR.
Dincolo de beneficiile sale evidente, pentru că va rivaliza cu un celebru spital din Viena, căruia nu îi voi da numele de data aceasta, și va fi realizat după cele mai moderne norme în materie de arhitectură medicală. Va fi o clădire pe 11 niveluri, dintre care 4 subterane, cu un consum de energie aproape de zero. Vom folosi un tip de construcție pe piloni forați, va fi o fundație de tip “top-down”.
Adică începem cu planșeul de la nivelul solului, după care plafoanele inferioare pot fi construite ulterior, ceea ce permite ca lucrările să avanseze rapid. Ne dorim să realizăm transplanturi pentru care Românii au nevoie în prezent să meargă în străinătate. Vor fi 325 de paturi dintre care 280 dedicate strict activității de transplant. Ne dorim să fie nu doar un centru de excelență ân chirurgie și de transplant, ci și de excelență în domeniul cercetării medicale.
Al doilea proiect medical este Spitalul Pediatric Monobloc. Clujul se confruntă, ca și alte mari orașe, cu lipsa de teren, de spații, lucru reflectata în prezent că Spitalul de Copii funcționează acum în 14 clădiri distincte, în nouă locații diferite din oraș, ceea ce vă dați seama ce costuri, ce timp, ce resurse generează. Noi vrem să construim un spital care să reunească toate aceste secții și facilități.
Chiar dacă problema terenului este una destul de complicată în Cluj am reușit să o depășim, avem un teren pretabil pentru așa ceva excepțional, pretabil pentru așa ceva, de 16,7 ha, conectat la trei rute de transport, prevăzut cu heliport, la fel ca și CIT. Valoarea acestui proiect este de 330 de milioane de euro, este unul avansat. Vom primi proiectul tehnic până în 15 decembrie după care vom trece la licitație, iar în cursul anului viitor vom demara construcția.
La ambele obiective medicale termenul pe care ni l-am setat este de trei ani pentru a le avea “în picioare”. Este un spital cu adresabilitate regională, chiar națională, așa cum este, de fapt, și în momentul de față, unul cu peste 600 de paturi, dintre care 15 pentru spitalizare continuă, 50 pentru cea de zi, 65 pentru însoțitori.
Vreau să remarc faptul că, dacă ești centru regional, chiar dacă o parte dintre costuri îți revin, de beneficiile acestor proiecte se bucură mai mulți cetățeni. 50-60% dintre pacienții pe care Clujul îi tratează sunt din alte zone ale țării. Clujul și-a asumat aceste costuri prin rolul de capitală medicală informală a regiunii.
Am lăsat la urmă digitalizarea pentru că nu este ceva la nivel de intenție, ci realizat: un proiect de numai 3,8 milioane de lei, pe fonduri europene, culmea, nu foarte mare, dar în care rezultatele sunt revoluționare. Un proiect care pălește față de acel 1 miliard de euro, dintre care au fost cheltuiți numai 0,6 milioane până la această etapă. Este primul CJ din țară care emite online certificate de urbanism și autorizații de construire valide din punct de vedere juridic, nu doar de informare.
Prin acest proiect în trei etape am reușit să ducem digitalizarea într-o cu totul altă etapă: am migrat în mediul online, unul foarte relevant pentru cetățean. Componenta de ghișeu unic presupune ca toate aceste documente să fie furnizate cetățeanului în format online, el să poată să depună cereri online și să le primescă tot online. Componenta de atlas digital reunește toate PUZ-urile și PUG-urile și va fi urmată de digitalizarea arhivei.
În 26 mai am eliberat primul certificat de urbanism în format online valid juridic, din iulie, și autorizații de construire. E o economie de timp, bani, nervi. Ne propunem să fie eliberate în decurs de sub 10 zile lucrătoare, adică mai puțin decât termenul legal. Media de până acum, una dătătoare de speranțe, este de 61,5% de certificate eliberate în mai puțin de 10 zile calendaristice, nu lucrătoare.
Este o platformă specializată prin care cetățeanul dornic, cu o conexiune la internet și un card ca să plătească, își face un cont, completează online cererea, în baza unui protocol între CJ Cluj și Agenția Națională de Cadastru este accesată baza de date a acesteia – deci s-a produs interoperabilitatea despre care se vorbește de atât timp, apoi i se eliberează documentul în format online pentru care are nevoie de o semnătură digitală pe care o poate cumpăra cu 1 leu.
Facilitățile vor fi mai multe: cetățeanul poate defini o zonă de interes, o parcelă; va fi notificat de câte ori pe acea parcelă se emite un act cu caracter urbanistic. Vor fi și componente ulterioare: certificate de atestare a edificării construcțiilor, apoi CJ va cere, în numele cetățeanului, avize de la celelalte instituții avizatoare.
Nu se va mai plimba cetățeanul pe la instituții, ci CJ va “plimba” acele acte în numele cetățeanului. Ultima etapă va fi cea în care și primăriile, și consiliile locale din județ vor fi invitate să procedeze, la rândul lor, la emiterea de certificate de urbanism și autorizații de construire cu ajutorul aceleiași aplicații pe care le-o vom furniza gratuit”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Jakab Barna – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
