Președintele Asociației Române de Tehnologii fără Săpătură (RoSTT) prezintă felul în care acestea reduc impactul șantierelor asupra mediului și populației din zonă. El a făcut istoricul acestui domeniu, punctând și concluziile sale după primele dezbateri.
“Mi-am notat așa: dezvoltare durabilă – foarte important, schimbare de mentalități – la fel, corelare, digitalizare. Eu cred că digitalizarea ar trebui să fie prima, însă trebuie să le îndeplinim pe primele trei pentru a face o digitalizare corectă. Această asociație s-a născut odată cu apariția pe piața din România a nevoii de utilizare a acestor tehnologii fără săpătură, cu dezvoltarea și modernizarea localităților.
Când vorbim despre tehnologiile fără săpătură, mă refer la forajul orizontal dirijat, metodă alternativă la construcția de utilități, pozare de conducte de apă, canalizare, rețele electrice sau de gaze fără să mai avem un bulevard deschis, cu șanț deschis și cu blocare de trafic și nebunia pe care o știe toată lumea în privința schimbării utilităților în cartierul, localitatea, orașul dvs. Or, aceste tehnologii vin în întâmpinarea eliminării acestui disconfort la suprafață, viteze și timpi de lucru reduși, poluare redusă.
Vreau să vă invit să ne imaginăm o lucrare de reparație a unei conducte de apă sau gaz desfășurată într-o zonă urbană în care lipsesc cu desăvârșire șanțurile, echipele extinse de muncitori, excavatoarele, utilajele, ambuteiajele, restricționările de circulație. Relevant este modul în care conductele sunt reparate fără a distruge șoselele, fără a afecta traficul, în special stilul de viață a oamenilor care locuiesc în proximitatea lucrării sau care tranzitează zona.
Din punctul de vedere al asociației noastre, aceste tehnologii merită toată atenția autorităților locale deoarece garantează creșterea vitezei de execuție, reducerea costurilor de implementare față de sistemul clasic, cu săpătură deschisă, și sunt accesibile în România de peste 30 de ani. Nu mă pot lăuda că toate autoritățile din țara noastră au fost și sunt deschise să implementeze aceste tehnologii, dar s-a făcut deja un pas mare.
Pot să amintesc câteva dintre orașele care le-au implementat foarte puternic, cum ar fi Bucureștiul – zona centrului istoric – pentru toată infrastructura s-au folosit aceste tehnologii neinvazive, reabilitarea infrastructurii apă-canal și centrul istoric din Timișoara, zona istorică din Cluj, zona Peninsulei, una istorică, din Constanța. Craiova este un oraș care a implementat de acum 15 ani aceste tehnologii.
Asociația noastră, una destul de tânără, a avut viziunea de a coagula un mediu profesional în acest domeniu și o strategie de implementare, promovare și dezvoltare a acestor tehnologii. Astăzi, în România, se fac pași în direcția aceasta. Misiunea noastră este încă la început, deoarece tendințele și dinamica dezvoltării mediilor subterane urbane, la nivel național și global, fac ca implementarea acestor reparații și procesul de întreținere și de prelungire a duratei vieții rețelelor subterane să fie unele de lungă durată.
Beneficiarul final este, într-adevăr, cetățeanul, iar funcționalitatea vieții de zi cu zi nu este perturbată pentru el. Aceste aspecte implică îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor. Până la urmă, toate aceste tehnologii s-au dezvoltat odată cu comunitatea, deoarece suportăm tot mai greu disconfortul la suprafață.
Cetățeanul devine tot mai puțin tolerant la disconfortul creat de modernizare și schimbare a utilităților. De multe ori am observat că există o lipsă de corelare a autorităților locale în dezvoltarea, modernizarea, repararea infrastructurii, utilităților; probabil că digitalizarea va veni să rezolve această problemă”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Jakab Barna – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
