Secretarul de stat din Secretariatul General al Guvernului militează pentru debirocratizarea atragerii de fonduri europene în vederea unei mai bune absorbții în exercițiul financiar 2021-2027.
“În această perioadă, descentralizarea fondurilor UE ajunge la un moment simbolic, cele opt Programe Regionale (POR) se lansează oficial, fiind deja aprobate oficial de Comisia Europeană. Voi fi prezentă la cel puțin trei dintre aceste lansări. Avem multe finanțări în prezent, o alocare deosebită, prin cumularea PNRR cu ceea ce rămâne pe 2023 din cadrul financiar 2014-2020, plus cele 40 de miliarde de euro pe coeziune în 2021-2027.
Dincolo de aceste zeci de miliarde de euro, cele mai importante sunt ghidurile, regulile specifice de eligibilitate, de selecție, valoarea tehnico-financiară, capacitatea de a le evalua, de a semna contracte de finanțare, apoi modul de a monitoriza proiectele, de a aviza achizițiile publice, de a rambursa cheltuielile la timp. Acestea sunt, de fapt, detaliile prin care folosim banii publici în toate domeniile de activitate.
Nu banii ne lipsesc – de aici nevoia acestei structuri de monitorizate integrate în jurul premierului – avem domenii extrem de bine finanțate, dar aceea nu este o garanție că se vor dezvolta mai rapid. Avem domeniul apă-canal, unde de ceva vreme, din Fondul European de Dezvoltare Regională, POS Mediu, POIM, viitorul Programul de Dezvoltare Durabilă, PNDL 1 și 2, Anghel Saligny, vom avea 800 de milioane de euro prin Ministerul Mediului pe PNRR – investiții sub și peste 2.000 de locuitori echivalent. Iată câte surse de finanțare pentru un domeniu care avansează extrem de greu!
Din acest motiv am creat, la nivelul Guvernului, un grup de lucru la care participă nu numai ministerele finanțatoare, ci și MDLPA, MIPE, MMAP, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Asociația Română a Apei, structurile asociative ale autorităților locale (municipii, consilii județene), vreau să le văd la fel active pe cele ale localităților mici – comunelor și orașelor. Încercarea este de a ne asigura că aceste finanțări nerambursabile se mișcă mai repede, să vedem cum putem interveni pe zona de durată a avizării proiectelor, să vedem ce se întâmplă cu capacitatea firmelor de construcții și a birourilor de proiectare, specialiștii în apă-canal, forța de muncă necesară pe șantiere.
Să nu rămânem cu șantierele abandonate acolo unde deja avem constructori. Apoi, este necesar ca finanțările să nu se canibalizeze, să existe finanțări care în paralel să permită aceleași tipuri de investiții eligibile, iar cei care pot accesa să aleagă între una și cealaltă, acoperind deficitar nevoia în acest mod. Sunt un om care apără comunitățile mici în nevoia lor de a face investiții în apă-canal, dar în același timp avem un infringement și niște amenzi care vor veni pentru faptul că nu am închis problema în comunitățile mari, de peste 10.000 de locuitori echivalent.
Încercăm să optimizăm modul în care dăm fonduri nerambursabile din toate sursele ca să închidem și infringement-ul, dar și să ne asigurăm că există sume pentru comunitățile mici la finanțare. Rolul meu și al premierului, în acest grup de lucru – pentru că nevoia în zona apă-canal e mult mai mare decât fondurile alocate – este să putem crea noi instrumente, încât să nu mai există această concurență, adversitate între comunitățile mici cu operatori de apă-canal proprii și marii operatori din asociații de dezvoltare intercomunitară.
Un alt domeniu în care avem nevoi mult mai mari decât alocarea este eficiența energetică și energia verde. Am primit sarcina să centralizez sursele de finanțare deschise acum care se vor deschide pe ceea ce înseamnă eficiență energetică la clădiri publice sau private, producția de energie verde din orice sursă pentru consum propriu sau cu statul de prosumator, pentru a da o parte înapoi și în sistemul energetic național.
Avem numeroși finanțatori: fondul de modernizare, PNRR – Ministerul Energiei, cu unele deficiențe: MIPE – cu apeluri deschise pe POIM și pentru autorități locale; MLDPA – Valul Renovării, cele opt ADR-uri care sunt autorități de mediu din acest exercițiu de finanțare și care vor lansa – că știu că se mișcă foarte bine – apeluri pe eficiență energetică pentru regiunile lor.
După ce am adunat toate aceste resurse financiare, am centralizat 88 de linii de finanțare – dacă se vor ține de ele – cu o estimare de 33 miliarde euro. Sunt 7 programe pentru persoane fizice, 32 de programe pentru companii, IMM-uri sau întreprinderi mari, 47 de programe pentru autorități și instituții publice. Va trebui să ne așezăm la masă pentru a vedea în ce perioadă, ce reguli lansăm, ce fel de categorii de beneficiari vizăm.
Să nu pățim ca pe apelul pe POIM pentru comunități locale pentru eficiență energetică, unde prelungim termenul pentru că nu sunt suficiente proiecte depuse sau pentru că regulile li se par complicate oamenilor și știu că au o altă finanțare posibilă de la Ministerul Energiei. Iată că ne trezim că nu avem aplicanți, interes, calitate! Este grozav că avem o alocare dublată în domeniul energiei, dar nu s-a mărit numărul de specialiști nici în implementarea proiectelor cu finanțare publică, nu sunt mai mulți proiectanți, firme de construcții.
Vrem să ne asigurăm că finanțatorii stau la masă, că avem calendare predictibile ale apelurilor, să discutăm pe ghiduri, pe reguli, dar este destul de provocator, pentru că fiecare finanțator trebuie să și le respecte pe culoarul propriu, iar partea de colaborare reprezintă o sarcină în plus pe care lumea nu o gândește. Nu e vorba nu numai de absorbție, ci și de proiecte de calitate, de a ne asigura că banii se rambursează de unde trebuie, fără corecții”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Jakab Barna – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
