County Managerul Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud a dezvăluit dedesubturile proiectului de restaurare a domeniului din Posmuș,monument istoric de clasa A, un proiect european de 5,2 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional Regional.
“Venind dintr-un județ mai mic, cu mai puține resurse, știu ce greu este să faci un proiect cu alocări reduse. Se spune că oricine poate să facă prin bani mulți, însă cu bani puțini este mai interesant. Statisticile sunt uneori înșelătoare, dar e important să știm sumele atrase în comunitate în raport cu numărul de locuitori. Așa ne vom putea da seama care este impactul acelor fonduri în acea comunitate, ce reușește ea să genereze.
Am ales să prezint un proiect care nouă ne-a fost tare drag pentru că vrem să ducem mai departe moștenirea culturală și moștenirea patrimoniului pe care o avem în acea zonă. Castelului Teleki era un proiect la care am lucrat multă vreme, trecut prin diverse etape de salvare. A fost și respins la un moment dat, am făcut o contestație, s-a câștigat, am rămas fără fonduri, am intrat în lista de rezervă și așa am reușit să îl ducem la bun sfârșit.
Este important pentru noi, chiar dacă era de dimensiuni reduse din punct de vedere financiar, pentru impactul creat în acea comunitate. Era un sat îmbătrânit, care nu e riveran, la drumurile naționale, vizat de investiții, un sat uitat de lume. Lucrurile încep deja să se dezvolte, după ce această investiție a fost finalizată. Au venit membrii comunității și au început să se vadă care sunt posibilele mici afaceri pe care ar putea să le facă în legătură cu acest obiectiv de patrimoniu.
Castelul a fost întemeiat în sec. XVIII de către familia Teleki. În 1823, un incendiu a distrus mare parte din construcție, apoi refăcută în 1830. A trecut printr-o altă distrugere majoră, în timpul Revoluției de la 1848. În 1868, Andor Teleki a făcut lucrări de reparații, apoi s-au construit alte aripi. După 1945 a fost naționalizat, a fost întreprinderea agricolă de stat, așa încât niciodată castelul nu a fost simțit ca unul al comunității.
A fost un bun al contelui, apoi al comuniștilor. Noi am găsit corpuri degradate, vegetație crescută haotic și un mare risc de prăbușire. Suprafața la sol, destul de mare pentru suma alocată, este de 1.654 mp, 2.784 mp suprafață construită, 6.000 mp de spațiu verde. Suma aprobată pentru finanțare a fost de 25 de milioane de lei.
Am dorit să îl reintroducem în circuitul turistic și să creăm un centru de rezidență pentru artiști. Din păcate, partea rezidențială la monumentele istorice nu este eligibilă. În consecință, va rămâne doar un loc în care se vor putea organiza tabere de creație, școli de vară și alte activități care să nu intre în contradicție cu funcționalitățile din cererea de finanțare”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Jakab Barna – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
