Diriguitorii unor companii și instituții financiar-bancare internaționale sau autohtone au stabilit, la Cluj-Napoca, felul în care mediul economic local poate să devină învingător după crizele actuale.
Invitații evenimentului “CEO Conference – Shaping the Future” au dezbătut viitorul globalizării în contextul ultimelor evoluții la nivel mondial, fiind prezentate trei variante posibile: amplificare – concomitent cu reducerea granițelor dintre țări; aplatizare; regionalizare, deglobalizare. Fenomenul globalizării a fost discutat din perspectiva bunurilor, serviciilor și capitalului.
“Este o perioadă foarte stresantă din punct de vedere social cu toate aceste crize, evident că și piețele s-au dus în jos. Totuși, dincolo de perioada plină de provocări, poate fi un moment important, o oportunitate pentru România în a atrage investiții, îndeosebi în producție”, a menționat Mark Davis, director regional pe România și Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Fondurile europene au eșuat în deșeuri
“Modelele de business s-au schimbat radical odată cu apariția pandemiei, avem războiul foarte aproape de noi, inflația, toate ingredientele unei perioade de declin. Globalizarea ar trebui să fie privită astfel: tehnologie, expertiză, investiții. Se pare că în România nu avem astăzi tehnologiile de vârf, cu toate că sunt câteva domenii în care ele există.
Cu siguranță avem nevoie de foarte multe investiții. Există fondurile europene, noul Plan Național de Redresare și Reziliență, împrumuturile de la bănci, investiții ale companiilor cu potențial financiar important. Ar trebui să fim atât de inteligenți încât să atragem toate aceste fonduri, însă constat că în mare parte suntem nepregătiți.
Se pierd multe proiecte pe drum; fondurile europene au eșuat evident în domeniul deșeurilor, de la A la Z. Zonele instituțiilor publice, companiilor private, marilor corporații, oamenilor politici vor trebui să își dea mâna și să înțeleagă că numai așa există șansa ca lucrurile să meargă înainte”, a spus Mădălin Mihailovici, director general al Veolia România.
Ne batem cu China la PIB pe cap de locuitor
“Tot auzim de avansul unor țări precum Germania, Polonia, însă produsul intern brut / cap de locuitor a crescut în România de aproape 10 ori în perioada 2000-2020. În China acesta este de 12.500 dolari / cap de locuitor, în România, de 15.000 de dolari, asta ca să nu ne plângem tot timpul că la noi treburile nu merg așa cum ar trebui. Vedem că lucrurile s-au schimbat în bine în orașele mari, la Cluj, la București.
Eu cred în globalizare, constat că începem să lucrăm unii cu alții. Acum e o lume mai multipolară, o dinamică ce va duce spre lucruri bune. Pe termen scurt, mediu, am văzut crizele medicală, financiară, a lanțurilor globale de aprovizionare, ceea ce induce percepția de lume fragmentată, de deglobalizare, însă până la urmă toate vor rămâne un procent nesemnificativ pe scara istoriei.
Nouă acestea ne creează oportunități. Vor exista în România, și de aici încolo, mari companii internaționale puternice, dar și firme locale care se dezvoltă, văd asta în piața noastră de capital. Anul trecut am avut 23 de firme listate la bursă, mai multe listări decât în ultimii 5-6 ani împreună”, a remarcat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.
Profilul robot al investitorului
“Piața de achiziții și fuziuni (M&A) a avut un trend pozitiv. Banii au intrat în România în special de la investitori din SUA, Germania, Marea Britanie, Franța. România a stat bine anul trecut pe piața internațională de M&A, cu 2,3 miliarde de euro la tranzacții comunicate, ceva mai puțin decât în anul precedent, cu 2,5 miliarde de euro.
Ca pondere în ultimii trei ani, investitorii francezi și germani sunt pe primele locuri în țara noastră ca număr de tranzacții, respectiv cei din Cipru și Olanda ca volum al tranzacțiilor. Mi-aș dori să văd mai multe tranzacții realizate dincolo de granițele țării de către companii din România”, a spus Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader la Mazars Romania.
Vine o iarnă grea în energie
“Procesul de globalizare are loc în România, vedem că toți folosim telefoanele inteligente, plătim cu cardul. Tendința va fi spre o globalizare a obiceiurilor, a tradițiilor. În unele domenii globalizarea va crește, în altele nu. Războiul a provocat – hai să spunem așa – și criza energetică, deși nu prea sunt de acord cu această părere, mai ales în România.
Nu văd nicio îmbunătățire a situației în sectorul energetic, din contră, lucrurile se vor înrăutăți în iarna asta, sunt multe bâjbâieli în privința tarifelor în rândul autorităților. Aceasta face să nu mai avem predictibilitate, cu atât mai mult în piața energiei. Criza energetică a provocat deja tragedii în domeniul economic, știu mulți cunoscuți care și-au închis fabricile, și-au redus producția.
E păcat, fiindcă în sectorul energetic România are resurse. Avem un mixt fantastic: apă, energie nucleară, cărbune, gaze naturale, vânt, soare. Suntem o țară norocoasă, este și trendul de energii regenerabile, similar cu cel de acum 10 ani. E efectiv șocant câte proiecte de regenerabile există.
La EnergoBit avem în prezent foarte mult de lucru. Dacă ați avea nevoie de un post de transformare, v-am spune că se poate doar din aprilie încolo; acum 2-3 ani se rezolva în maximum o lună”, a dezvăluit Ștefan Gadola, președintele companiei EnergoBit Cluj.
Incertitudinea, cea mai mare îngrijorare
“Perspectivele economice nu au fost niciodată mai nesigure: prețurile energiei, inflația, întreruperile lanțurilor de aprovizionare, recent riscul geopolitic, completate de provocările pe termen lung, cum ar fi agenda ESG (mediu, social, guvernanță, n. red.) și digitalizarea continuă. Este clar că nu este ușor să prezici ce va urma și ce înseamnă acest lucru pentru directorii executivi.
Cea mai mare îngrijorare este acum incertitudinea – care își are rădăcinile în perspectivele economice pesimiste generate de multiplele crize care se suprapun, războaie, conflicte comerciale, amenințări cibernetice, penuria de talente și creșterea reglementărilor care abordează schimbările climatice, necesitatea de a se adapta la realitățile pieței și mediul de afaceri în schimbare rapidă.
Directorii executivi au acum provocarea de a-și reimagina și reseta strategiile pentru a-și adapta afacerea la un mediu în permanentă schimbare”, au sintetizat inițiatorii evenimentului.
Luptă pentru păstrarea și atragerea talentelor în firmă
Alte subiecte dezbătute au fost prioritățile directorilor generali în următoarea normalitate (gestionarea riscurilor, reziliența și creșterea); transformările tehnologice care aduc valoare; reziliența cibernetică și afacerile în mediul de lucru postpandemie; atragerea, angajarea și păstrarea talentelor la locul de muncă; eficiența energetică și reducerea impactului asupra mediului.
Printre vorbitori s-au mai numărat manageri din companiile Orange, Fujitsu, Crystal System, Noventiq, Ramboll. CEO Conference este o platformă de schimb de cunoștințe și experiență pentru a discuta despre evoluțiile de business, idei, soluții, inovații și tehnologii care să modeleze lumea managerilor în următoarele luni de provocări fără precedent.
Aceasta provoacă directori executivi cu experiență, investitori, factori de decizie, viitori directori executivi, mari gânditori de afaceri, inovatori, consultanți și futuriști, atât la nivel local, cât și la nivel mondial, să împărtășească idei, experiențe și practici de afaceri reale.
